Golgote-s multe-n lumea mare,
Şi cruci şi suferinți cumplite,
Ce sunt de când cele zidite,
De cel viclean au fost corupte... ,
Dar numai Una dă salvare.
(O, mare-I a Lui îndurare!)

Golgote vezi, în lume, jos,
Cu lacrime fierbinți de mamă,
Şi-orfanii ce părinți-şi cheamă,
Şi acei ce nu-s luați în seamă... ,
Dar numai Una-i cu Christos.
(Şi ea ne-aduce mult folos!)

Golgote sunt, şi-ades calvar,
Unde săracu-l vezi zdrobit,
Şi cel cinstit este hulit,
Necazul stă de ei lipit...
Dar numai Una ne dă har!
(O, vino, să-l primeşti în dar!)

Golgote au fost, sunt şi vor fi,
Cât va fi lumea aceasta mare,
Cât timp va fi aici suflare,
Dar vom putea afla-ndurare
Prin Cel ce pentru noi muri!
(Şi mântuiți prin El vom fi!)

Dar dacă n-ar fi fost Christos,
Şi la Golgota, sus, să moară,
Purtând a noastră grea povară
Am fi rămas, pe veci, de-ocară,
Pierduți, pierduți, fără folos!
(Dar mare-I harul lui Christos!)

Dar Domnul nostru a murit,
Şi-a treia zi a înviat,
Chiar din mormânt S-a ridicat,
La cei aleşi S-a arătat,
Căci boldul morții a biruit!
(Isus să fie-n veci slăvit!)

Amin