Isus e viu în veșnicii!

În odăiță adunați
Stăteau cu toții și vorbeau.
Fiindcă erau înfricoșați,
De cei mari, acum se temeau

Că atâtea s-au mai petrecut:
Isus al lor nu mai era...
Tot ce le-a spus El, au văzut.
Toți se-ntrebau ce va urma?

Căci multe se puteau petrece,
Și ei, au umblat cu Isus...
Cu greu peste asta vor trece
Dar Domnul lor, mereu le-a spus

Că pentru El vor suferi
Vor fii și ei, batjocoriți,
Dar toate le vor birui
Și-odată, vor fii fericiți.

Deodată, Îl văd pe Isus:
Chiar în mijlocul lor, era!
'Este un duh' cu toți și-au spus
Dar iată, Domnul le vorbea.

Cu duioșie i-a mustrat
Căci erau cu toți plini de teamă.
Urme de răni le-a arătat
Să vadă bine și să creadă.

Cu toții plini de bucurie,
Pe Domnul Vieții Îl priveau,
La o așa minunăție
Să vadă, nu se așteptau...

Era al lor Domn minunat,
Nu era duh, chiar El era!
Atât de mult L-au așteptat,
Acum cu dragoste-L priveau.

Isus mâncare le-a cerut,
Miere și pește a primit.
El a mâncat, toți au văzut
Și-n continuare le-a vorbit.

Înțelepciune apoi le-a dat
Să înțeleagă foarte bine
Că toate, ce s-au întâmplat,
De Planul mântuirii, ține...

Și apoi, El le-a mai amintit
De vremurile când umblau
De toate ce s-au împlinit
Și cele care mai urmau...

I-a îndemnat, uniți să fie
Și tuturor ca să vestească
Despre a Sa Împărăție,
Ca fiecare să cunoască:

Căci El, Isus, poate ierta
Pe toți care-au păcătuit;
El viață oricui poate da
Dacă se îndreaptă și-i smerit.

I-a îndemnat să stea împreună
Căci o putere o să vie
Și peste ei o să se pună
Ca tari și înțelepți să fie.

De acolo, Domnul a plecat;
Înspre Betania s-a dus,
Pe toți i-a binecuvântat
Vorbe de încurajare a spus,

Și- încet, încet El s-a- înălțat
Spre cer s-a dus, lin și ușor...
Toți L-au privit. s-a îndepărtat,
A fost acoperit de-un nor...

Toți cei prezenți s-au închinat
Privind spre Domnul lor, în sus
Apoi, spre cetate-au plecat
Să facă tot, ce li s-a spus.

Amin

Câmpia Turzii, 29 aprilie 2019