'Fiti treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-va lui tari în credinţă. '
În 1 Petru, versetul 9 suntem îndemnaţi stăruitor să NE ÎMPOTRIVIM Diavolului. Cuvântul folosit în limba greacă este 'authistemi' definit de Thayer astfel: 'a se poziţiona împotriva cuiva, a opune rezistenţă, a lupta împotriva cuiva. ' Strong adaugă definiţiei şi sensul de 'a se ridica împotriva cuiva'. Dicţionarul explică astfel termenul: 'a împiedica prin fapte sau argumente'. Nu încape îndoială că acest cuvânt sugerează ideea de CONFLICT PUTERNIC.
Însă, în timp ce ne pregătim pentru conflictul armat, ascultaţi cuvintele cu care ne îmbărbătează Domnul Isus:
'Iată că v-am dat putere... peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma' Luca 10.19
Nu este afirmaţia aceasta încurajatoare? Promisiunea lui Dumnezeu ne asigură că, dacă umblăm în harul Său cel plin de putere, nimeni şi nimic nu ne poate vătăma, nici măcat Diavolul însuşi! Faptul acesta este plin de însemnătate.
Însă noi trebuie să FOLOSIM PUTEREA CARE NE-A FOST DATĂ. Astfel, promisiunea nu îşi produce efectele, iar noi putem fi vătămaţi. Acesta este motivul pentru care Petru ne învaţă SĂ NE ÎMPOTRIVIM CELUI RĂU. El nu spune 'Rugaţi-vă si cereţi-I lui Dumnezeu să-l dea la o parte din calea voastră'. Noi suntem îndemnaţi să ne împotrivim lui direct, cu îndrăzneală şi bună ştiinţă.
Nicăieri în Noul Testament nu ni se spune că ar trebui să-I cerem lui Dumnezeu să-l îndeparteze pe cel rău din viaţa noastră. De fapt, Dumnezeu nu o poate face. Îmi dau seama că s-ar putea să mă consideraţi rătăcit când asociez cuvintele 'nu' cu persoana lui Dumnezeu. Însă afirmaţia este adevărată. Dumnezeu a dat omului autoritate pe Pământ iar El nu va trece peste propriul Cuvânt. De aceea nu a intervenit atunci când Adam s-a întâlnit cu şarpele în grădină, astfel că a fost nevoie să vină Domnul Isus ca Fiu al omului, pentru a-l învinge pe cel rău. Din aceleaşi motive Biserica lui Cristos trebuie să se împotrivească direct Diavolului şi oştirilor lui.
Prin decret divin, Dumnezeu a încredinţat toată autoritatea Domnului Isus care, la rândul Său, ne-a încredinţat-o nouă. Ca Trup al Lui noi suntem cei care trebuie să lupte, dar, potrivit Scripturii, aceasta este LUPTA CEA BUNĂ (vezi 1 Timotei 6.12).
Dacă vrem să învăţăm cum să ne împotrivim Diavolului, de la cine am putea învăţa mai bine decât de la Domnul Isus? Putem trage multe învăţăminte privin timpul petrecut de Domnul în pustie:
'Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie, unde a fost ispitit de Diavolul timp de patruzeci de zile. ' Luca 4.1-2
Diavolul L-a ispitit pe Domnul în decursul a patruzeci de zile. Aceasta înseamnă că Domnul a trebuit să i se împotrivească o bună bucată de vreme. Prima confruntare consemnată în Scriptură a avut loc spre sfârşitul celor patruzeci de zile când cel rău a încercat să-L ispitească pe Domnul să-Şi folosească puterea divină pentru a dovedi că El era Fiul lui Dumnezeu. Domnul era flămând astfel că Diavolul I-a sugerat să transforme o piatră în pâine dar Domnul a răspuns cu îndrăzneală:
'Este scris: Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. ' Matei 4.4
Putem desprinde cel puţin trei învăţăminte. Mai întâi, Domnul a recunoscut şi a răspuns IMEDIAT ISPITEI. Nu a stat să se gândească mult şi nici nu a făcut culcuş ideilor Satanei în mintea Lui pentru a nu permite sugestiei celui rău să încolţească în inima Sa. Ar trebui să urmăm şi noi acest exemplu!
În al doilea rând, şi la fel de important, Domnul a vorbit direct Diavolului. Nu S-a rugat Tatălui să îndeparteze din cale Lui ispititorul sau ispita. Nici nu a comunicat indirect cu vrăjmaşul spunând 'Nu e voia lui Dumnezeu ca Satan sa Mă învingă aşa că nu voi ceda în faţa acestei încercări'. Nu! Domnul l-a abordat direct şi cu asprime pe cel rău. La fel ar trebui să facem şi noi!
În final, Domnul a rostit Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Observaţi că răspunsul Lui a fost ESTE SCRIS. De ce este atât de important faptul acesta? Din următorul motiv: Cuvântul lui Dumnezeu este sabia noastră. Pavel ne spune:
'Luaţi... sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. '
Cuvântul divin nu este o armă fizică, însă constituie o armă spirituala extraordinară. Domnul Isus Şi-a străpuns efectiv adversarul cu această armă spirituală rănindu-l făra drept de apel. Cu toate acestea, vrăjmaşul este deosebit de tenace astfel că nu a cedat. A încasat lovitura dureroasă dar a continuat să atace.
Cu prilejul următoarei ispitiri consemnate în Scriptură, Satan I-a oferit Domnului Isus ocazia să o ia pe scurtătură în druml spre câştigarea împărăţiilor lumii, pe care păcatul lui Adam le dăduse în stăpânire Diavolului. Pentru aceasta, Domnul nu avea altceva de făcut decât să cadă cu faţa la pământ şi să Se închine înaintea lui, însă Domnul i-a răspuns:
'Înapoia Mea Satano! Este scris: Sa te închini Domnului, Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti. ' Luca 4.8
Isus i-a spus vrăjmaşului să treacă înapoia Lui. În cazul nostru, e ca şi cum i-am spune cu îndrăzneală Diavolului:
'PLEACĂ DE AICI! '
Domnul a folosit apoi Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l lovi din nou pe duşman. Ispitirea a continuat până când vrăjmaşul a primit toate loviturile pe care le putea îndura cu ocazia unei confruntări.
Luca descrie astfel deznodământul:
'Diavolul s-a retras pentru o vreme, aşteptând o altă ocazie. ' Luca 4.13, traducerea MSG