Cântul Dimineţii

Trezitu-m-am de dimineaţă
Fără de nori şi făr' de ceaţă
La viersul de privighetoare,
Ce toată noaptea pe răcoare
A cântat dragostea de viaţă.
Pentru om, exemplu-n faţă.

Şi-atâta-n triluri, pregătire
Ea şi-a făcut prin repetire
Şi-a pus în viersurile sale,
De parcă-s sfinte Osanale
Domnului drept mulţumire
Ca parte din sfânta-I zidire.

E-atâta-n triluri, frumuseţe
Prin atitudine şi prin fineţe
Ce te uimeşte-n exprimare
În dragostea sa cântătoare
Şi când auzu-ţi desfătează
Simţi în suflet cum rulează.

Am adormit în viersul dulce
Sub bolta cerului străluce -
Şi m-am trezit în cânt duios
Sub liniştea, pentru frumos
Ce inimii, sub stres i-aduce.
Starea de bine ce-i produce

O Doamne, ce mare minune
Prin cântec vine şi ne spune
E-n viersul de privighetoare,
Căci el trezeşte-o cugetare:
Ca inimi, să avem mai bune
Dacă trăim ' n-această lume.

Flavius Laurian Duverna
20 iunie 2019