„El acoperă cerul cu nori,

pregăteşte ploaia pentru pământ
şi face să răsară iarba pe munţi.

El dă hrană vitelor
şi puilor corbului când strigă.” (Psalmul 146:8-9)

Nu a existat vreodată ca Dumnezeu să creeze totul, iar apoi să se ducă la o parte, pentru ca să privească pasiv creația Sa. „13 Cine L-a însărcinat să cârmuiască pământul? Cine I-a dat lumea în grija Lui? 14 Dacă nu s-ar gândi decât la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea, 15 tot ce este carne ar pieri deodată şi omul s-ar întoarce în ţărână.” (Iov 34:13-15) Nici măcar pentru un minut, Dumnezeu nu părăsește creaturile Sale, ci le poartă de grijă. Zi și noapte ne poartă de grijă!

Puii corbului strigă la El, și Dumnezeu le dă mâncare. Strigă la El, pentru ca să-ți împlinească nevoile (lucruri fără de care nu poți trăi), căci „Domnul iubeşte pe cei ce se tem de El,
pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.” (Psalmul 147:11) “Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. Căci oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.” (Matei 7:7-8) Dacă pământul primește ploaie, animalele și corbii care strigă primesc mâncare, atunci și Pâinea cea de toate zilele, Tatăl tău Ceresc ți-o va da!

• Tată Ceresc! Ești Stăpânul universului! De la Tine vine viața, suflarea și toate lucrurile! Tu hrănești animalele pe pământ, și păsările cerului. Mă închin înaintea măreției și bunătății Tale! Și cu privire la nevoile mele, îmi pun toată speranța în Tine, în Acela, care nu obosește și a cărui putere este nelimitată! Te rog în numele Lui Iisus Hristos. Amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opinca