Mă-ntreb o Doamne Sfinte
Cine-o să locuiască
În Cortul Tău Părinte
În gloria Cerească?

Și cui e cu putință
De-aici de pe pământ
Să-și facă locuință
Pe Muntele Tău Sfânt?

Numai acela care
Arată prin trăire
C-a vieții lui umblare
E în neprihănire

El voia Ta o face
Și Ție se supune
Din inimă cu pace
El adevărul spune

Cuvinte chibzuite
Cu limba lui rostește
Și-oricîte-ar fi ispite
Deloc nu clevetește

El nici un rău nu face
Celor ce-l înconjoară
Trăind cu toți în pace
El nu le-arucă-ocară

El nu se-mprietenește
Cu omul cel fățarnic
Ci cu dispreț privește
Pe omul rău și-obraznic

Cinstirea e cununa
Ce-o pune-n orice vreme
Pe-acel ce-ntotdeauna
De Dumnezeu se teme

El vorba nu-și retrage
Când face-un legământ
Chiar pagubă de-ar trage
Cuvântul e cuvânt

Nu ia deloc dobânda
Din ajutorul dat
Nici mită spre osânda
Celui nevinovat

Cel ce așa se poartă
Nu se va clătina
Și-n Cer pe Sfânta Poartă
Cu Slavă va intra.

8/10/2019 h. d.