Trecutu-i in urmă, ne spunem adesea
Și-ascuns unde nimeni nu-l poate găsi;
Oricat de adânc îngropat crezi că este,
Cândva spre lumină el tot va ieși.

Căci clipa ce trece și las-amintiri
Mereu va-ncerca să te-nvețe
Că nu este loc în al timpului mers
De-o zi ce să n-aibă povețe.

Chiar ticăitul acelor de ceas
Cu ritmul posac și sunetul lin,
Numără clipe trecute, nu câte-au rămas
Și-ți cântă un cântec cu-nțeles sublim.

Ce-a fost nu contează, când clipa trecută
N-a scos din arvună-i ceva mai etern,
Trecutu-i doar basm când din el nu rămâne-
Un final ce-n prezent să te-ajute să speri.

Dar poți chiar și-acum să te naști din cenușă,
Din stinse făclii o lumina să-ți faci;
Chiar dacă trecutu-ți rămâne în urmă,
Ce el te-a învățat, nu te lasă să taci.