Nu vei putea să știi vreodată,
Cum e să fii eliberat
De toate gândurile rele,
De tot ce-i vină şi păcat,
De nu-L cunoști pe Cel ce poate
S-alunge-ngrijorarea ta,
Pe Domnul ce-a murit pe cruce,
Ca să-ți ofere liniștea,

Nu vei putea uita păcatul
Şi vina ta, dacă nu vii,
Să îți așterni la poala crucii,
Neliniştirea inimii,
Să Îi spui totul celui care,
S-a dat ca jertfă pe altar,
El, pironit pe lemnul crucii,
Ți-a dat o mântuire-n dar,

Nu vei putea uita trădarea
Și rănile ce le-ai primit,
De nu-L cunoști pe Isus, Domnul,
Ce pentru tine-a pătimit,
A luat asupra Lui rușinea
Şi tot ce ține de cel rău,
Ca să îți dea eliberare,
Să te împaci cu Dumnezeu,

La fel am fost și eu, prieten,
Cândva, demult, lovit şi plâns,
Nu mai aveam nici o speranță,
Așa durere-n mine-am strâns,
Eram hulit chiar și de prieteni,
De frații mei chiar izgonit,
Doream să se sfârșească-odată,
Să nu mai am de pătimit,

Nu mai vedeam parfum în floare
Şi nici culori de curcubeu,
Speranța a rămas departe
În urma mea, de-aceea eu,
Ca ultim zvâcnet, în ecouri,
Strigat-am către cer: "Isus!
Dacă exiști, îmi schimbă viața
Şi fă-mă robul Tău supus!",

Așa am cunoscut divinul
Şi tot ce-nseamnă Dumnezeu,
Așa am fost scăpat de moarte
Şi transformat de Fiul Său,
Am înțeles în văi de plângeri,
Că fără El sunt un gunoi,
De-aceea azi îți spun, prieten,
Că Dumnezeu este cu noi,

El vrea doar să Îl chemi pe nume,
Să vii smerit şi ruşinat,
Să îți dorești o curățire
Şi-n haină nouă îmbrăcat,
Numai atunci vei înțelege,
Care ți-e scopul pe pământ,
Atunci vei vrea să-torci pe oameni,
Din drumul lor către mormânt,

Atunci vei spune cu putere,
Ce bun e Dumnezeul tău,
Căci ți-a croit un drum de slavă,
Când ai crezut în Fiul Său,
Te rog, privește către ceruri
Și cere-I azi salvarea ta,
Isus nu va-ntârzia să vină,
Amin, Amin, Aleluia!

06/12/19, Sabadell- Lucica Boltasu