Mat. 11.25-27 În vremea aceea, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, Te laud că aşa ai găsit Tu cu cale!” „Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, în afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.

Psalmul Domnului Isus de laudă la adresa Tatălui din versetele de mai sus trebuie privit prin prisma crucii de la Golgota. Acolo „cei înţelepţi şi pricepuţi” L-au batjocorit pe Mielul lui Dumnezeu care suferea pentru păcatele întregii omeniri pentru că Tatăl S-a ascuns de ei. Dar „pruncilor” care au crezut în Isus şi L-au urmat, Tatăl le-a descoperit dragostea Sa fără hotare prin care Fiul a plătit, prin moartea de pe cruce, vina pentru păcatele lor. Dumnezeu a găsit cu cale să ne mântuiască prin nebunia crucii în care înţelepţii acestei lumi s-au poticnit întotdeauna. După învierea Sa din morţi Isus nu S-a arătat înţelepţilor din poporul Israel, ci ucenicilor Săi care au primit în inima lor lumina descoperirii Tatălui ceresc. Învierea din morţi a lui Mesia marchează un nou început al cunoaşterii Tatălui prin semnele rănilor de cuie pe care le poartă şi acum în ceruri în trupul Său glorificat Domnul nostru. Avem necurmata şi nobila datorie de a-I mulţumi zilnic Fiului pentru că ni L-a descoperit pe Tatăl care ne-a iubit atât de mult încât L-a dat pe Isus ca jertfă de răscumpărare pentru păcate. Să unim mulţumirea cu lauda noastră pentru Tatăl aşa cum a făcut Hristos înainte de a merge la cruce. Eu cred că aceasta este lecţia principală a imnului de mai sus chiar şi atunci când norii crucii se profilează iar şi iar pe cerul vieţii noastre. În fond suntem pe urmele Mielului şi El ne-a cerut să ne lepădăm de eul nostru şi de tot ce avem, să luăm crucea separării de lume şi să-L urmăm pe Domnul Isus care, într-o zi, va veni după noi să ne ducă în Casa Tatălui pentru speranţa gloriei cu care suntem aşteptaţi.