Ioan 16.23-27 În ziua aceea nu Mă veţi mai întreba nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da. Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină. V-am spus aceste lucruri în pilde. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci vă voi vorbi desluşit despre Tatăl. În ziua aceea veţi cere în Numele Meu, şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi. Căci Tatăl Însuşi vă iubeşte, pentru că M-aţi iubit şi aţi crezut că am ieşit de la Dumnezeu.

Rugăciunea în Numele lui Isus este unul dintre cele mai mari privilegii spirituale pentru că este ca şi cum, în locul nostru, s-ar ruga Însuşi Fiul lui Dumnezeu. Mulţi oameni de pe planetă fac tot felul de rugăciuni, dar ei nu se roagă în Numele lui Isus pentru că nu fac parte din familia Tatălui. Rugăciunea înseamnă să stai înaintea lui Dumnezeu şi să te bucuri de El chiar dacă nu ai de pus nicio întrebare. Totuşi dacă vom cere ceva de la Tatăl, în Numele Fiului, vom primi ceea ce vom cere. Răspunsul la rugăciunea noastră ne aduce mai multă bucurie decât am putea avea pe pământul acesta din oricare alte motive. Bucuria aceasta este deplină deoarece nu depinde de oameni sau de împrejurări, de emoţiile sau de reuşitele vieţii noastre pe plan material sau financiar. Ea descrie relaţia personală cu Tatăl ceresc despre care Domnul Isus declară că ne iubeşte atât de mult încât nu mai este nevoie să pună un cuvânt pentru noi. Vorbirea în pilde a Domnului Isus avea menirea să acopere anumite adevăruri ale Împărăţiei de cei înţelepţi şi pricepuţi, dar acum ucenicii sunt în sfera dragostei lui Dumnzeu. Şi dragostea nu are, în principiu, nimic de ascuns de persoana iubită, nimic din ceea ce i-ar fi de folos pentru creşterea sa spirituală. Să nu uităm de aceste trei ingrediente ale rugăciunii autentice rostită în Numele lui Isus: credinţa, dragostea şi bucuria.