2 Tes. 1.3-8 Trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se cuvine, pentru credinţa voastră care merge mereu crescând şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi care se măreşte tot mai mult. De aceea, ne lăudăm cu voi în bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile pe care le suferiţi. Aceasta este o dovadă lămurită despre dreapta judecată a lui Dumnezeu, întrucât veţi fi găsiţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi. Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celor ce vă întristează şi să vă dea odihnă atât vouă, care sunteţi întristaţi, cât şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru, Isus Hristos.

A doua Epistolă către Tesaloniceni este urmarea celei dintâi epistole întrucât persecuţiile împotriva creştinilor s-au accentuat şi întrebările cu privire la revenirea lui Hristos încă îşi mai aşteptau răspunsurile în mintea unora. În ciuda greutăţilor Pavel îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru ei deoarece credinţa în vreme de prigoană nu stagnează, ci dimpotrivă. Cum credinţa lucrează prin dragoste se poate spune că răspunsul Bisericii la ura prigonitorilor era dragostea reciprocă dintre membrii săi. Astfel creştinii tesaloniceni au devenit un model pentru alte biserici cu care Pavel s-a lăudat pe drept cuvânt şi de la care toţi cititorii NT au de învăţat până în ziua de azi. Spun acest lucru având în vedere faptul că lumea din jurul nostru nu a devenit mai bună şi mai iubitoare de creştini ca cea din vremea primilor apostoli. Astăzi libertinismul şi decăderea unor lideri spirituali ai bisericilor din occident reprezintă un semnal serios pentru creştinii evlavioşi că persecuţiile, dacă n-au apărut încă, nu vor întârzia prea mult în viitorul apropiat. Abaterile de la morala şi învăţătura creştină generează treptat intoleranţa religioasă şi împlinirea acelei profeţii pe care apostolul Pavel a făcut-o acum aproape două mii de ani: „De altfel, toţi cei ce vor să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi.” (2 Tes. 3.12) Venind în sprijinul creştinilor prigoniţi Pavel le aminteşte celor din Tesalonic, aşa cum face şi Ioan în cartea Apocalipsei, că la venirea Domnului Isus Dumnezeu le va face dreptate. Cei care n-au vrut să-L primească pe Isus Hristos, prin Evanghelie, şi s-au împotrivit tot timpul lui Dumnezeu vor fi pedepsiţi într-o flacără de foc, deoarece Dumnezeu nu este numai dragoste, ci şi un foc mistuitor pentru cei care Îl resping pe Hristos. Rostul Bisericii în lume este să-i convingă pe oameni să se pocăiască atât timp cât uşa harului mai este deschisă pentru ei şi cât Isus Hristos mai poate fi Domnul şi Mântuitorul lor.