E-un ultim ceas de cercetare
Autor: Ramona Subțire
Album: Gânduri...fărâme din suflet.
Categorie: An nou
E-un ultim ceas de cercetare
Din acest an ce a trecut.
Dar îmi pun întrebarea, oare
Am împlinit ce Domnu-a vrut?
E-un ultim ceas de cercetare,
Mai sunt câteva clipe-n el.
Mi se-adresează o-ntrebare
Cum am trăit și în ce fel?
Am stat eu oare lângă Domnul
La fiecare pas prin vechiul an?
Sau mi-am abătut drumul
Pe alte cărări și pe alt lan.
E-un ultim ceas de cercetare
S-a tors fuiorul anului trecut.
Din nou se pune o întrebare,
Cât pentru Domnul am făcut?
Câți oare i-am văzut în necaz, nevoi?
Și-am închis ochii... piatră m-am făcut,
N-am ascultat a lor nevoi,
Deși puteam... puteam s-ajut.
E-un ultim ceas de cercetare
S-a mai cernut un an, s-a scurs.
Dar câtă jertfă pentru alții, oare
Pe-altarul rugăciunii am depus?
Câtă iubire-n glas, în fapte
Am arătat acelor încercați?
Sau am fost orb și surd la toate,
N-am vrut să-i văd pe cei neajutorați.
E-un ultim ceas de cercetare
E-o clipă ce-o mai am în dar.
E-o așa de mare binecuvântare
Să-ți spună Domnul: "Mai e har!"
E har să-mi mai vorbească Domnul,
Să-mi spună încă un cuvânt
Să-mi sensibilizeze gândul,
Să-mi schimbe viața pe pămînt.
Și-n anul nou ce voi intra,
Să fiu condus de El mereu,
Să pot s-aud, să pot vedea
Să pot s-ajut, să fiu al Tău.
Și-mi mai doresc așa puternic
Să fiu o candelă aprinsă,
Să luminez în întuneric
Să pot s-aprind pe-o alta stinsă.
Nu doar un an, ci-o viață-ntreagă
Să stau lângă al Tău izvor
Să-mi fie rugaciunea dragă
Și inima plină de dor.
Zidește-n mine rod din Duhul Sfânt
Și curățește tot ce-i vechi, firesc
Mai lasă Tată pomul pe pământ
Căci poate anu-acesta roade cresc.
Și mă-nsoțește Tu neîncetat
În anul nou cu drum străin
Să fie an cu rod și binecuvântat
Inundă-mi cu iubire al inimii cămin.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/195038/e-un-ultim-ceas-de-cercetare