SATIRĂ

Nu mai vreau nimic de acolo
Unde eu Te-am ocărât
Prin purtare, vorbă, fapte
Numele Ți-am murdărit.

Nu mai vreau să aud vocea
Trecutului zgomotos
Ce ademenește dulce
Mai apoi aduce otravă-n corp.

Nu mai vreau să deschid ușa
Miilor de oportunități
Ce la început sunt "miere"
Dar pelinul e a lor săț.

Trecutul bate la ușă
Nimic nou nu are de spus
Dar așteaptă... cine știe...
Poate vreau să îl ascult.

Nu aduce decât minciună
Vorbe fără fundament,
Îl trimite a lui tată
Vrea să fie elocvent!

Nici nu știe a sta in picioare
Ca un om cu scaun la cap
Clipește uite, dă din picioare
Nebunia l-a trădat!

Poate să umble pe stradă
Parfumat și pieptănat
De departe miroase tare
A un mort spiritual!

Forma de evlavie
Zice că îl duce în Rai
Dar vai de tine, trecut dragă
Tu în ADEVĂR nu stai!

Aroganța și mândria
Sunt ca un miros urât
E un abur ce te învăluie
Bine ar fi să fii sfințit!

N-am de ascultat minciuna
În care te lăfăiești
Vino la ADEVĂR, la lumină
Haide să te pocăiești!

Ia o BIBLIE și te uită
Ca-n oglindă să te vezi
Crezi că-i bine ce faci, cum umbli
Calea largă ce urmezi?

Cântec, joc și voie bună
Facebook mult și Instagram
Nu cumva să nu se știe
Că păcatu-i mare neam!

Unde ai fost, cu cine umbli
În ce mod păcătuiești
Vai trecute, nu ai minte
Lui HRISTOS istorisești...

Tot ce faci, tot ce vorbești
Te pui și contabilizezi
Da, în ziua judecății
Acestea te-or învinovăți!

Cu folos ți-ar fi acuma
Să te oprești din maraton
Ca te duce în limuzină
Către iadul nesătul.

În cer ar fi bucurie
Dacă astăzi tu te-ai căi
Și cu fața de te-ai întoarce
Către Dumnezeul sfânt.

Ți-ar ierta fărădelegea
Sufletul ți-ar mântui
Numai dacă ai fii sincer
Om născut din nou ai fii!

Ștefania Gina Ștef,
3.01. 2020