Privind Iubirea

Privind Doamne Iubirea Ta
Veghind creaţia Universală,
Din veşnicii, fundamentală,
Mă văd prins, cu viaţa mea
Ca şi pe bolt-albastr- o stea
Ca parte 'ntrânsa integrală!

O! şi tot privind la măreţia
A Forţei pururea- n creare
Atâtor lucruri de sub soare,
Rămân gândind la armonia
Ce se marchează-n bucuria
Şi pacea lor, în dezvoltare!

Atâtea lumi, sori şi sisteme
Ce creaţia, ea le-nsumează,
Şi strălucirea o garantează
Cu mii de nebuloase-n stele,
Transpusă fiind minţii mele
A mea gândire dezarmează!

O! puterea Ta, cea creatoare
Prin viaţa care mişcă-n toate,
Şi-a lor existenţă- o socoate,
Ea-mi domină gândirea care
Prin pagini sfinte-n cercetare
Încearcă-n spaţii a străbaate!

Aş vrea cu mintea să pătrund
Acele taine adânci... sublime,
Ce altor lumi... - le par infime
Dar pentru noi ele se-ascund,
Căci am căzut la testul când -
Veşmintele le-aveam Divine.

Acum doar prin recuperare
În Jertfa scumpă din Calvar
Veşmintele... le-om primi iar
Prin planul de răscumpărare,
Al scumpei Jertfe salvatoare,
Care păcatului S-a pus hotar!

Flavius Laurian Duverna
26 ianuarie 2020