Te caut Isuse, când seara se lasă,
Când ceru-nnorat, fără lună, stă mut;
Când nu mai văd stele, ci picuri pe față
Mă-ndeamnă spre casă, mai mult, tot mai mult...
Când nu am răspunsuri și-n ceață mi-e calea,
Aleg să m-ascund la-al Tău piept, Domnul meu,
Că toate le știi, cât de lungă e valea
O, știi numai Tu, că Tu ești Dumnezeu!
În Voia Ta, Doamne, m-ascund fără teamă
De ce am nevoie chiar eu să mă-nfric?
Când vocea Ta scumpă, Isuse, mă cheamă,
Și-n brațe mă iei, nu mă tem de nimic!
În ochii mei simt cum apar calde lacrimi,
Păzit sunt acum de armate cerești!
Afară în praf zace lanțul de patimi,
Iar eu, pe genunchi vin să-Ți spun: mare ești!