Doamne, iute se duc anii,
Ni se pare nouă, oare?
Ne trădează tâmpla ninsă,
Pielea ce nu mai e-ntinsă
Şi durerea de picioare...

Când eram copii la mama,
Nu gândeam decât la joacă,
Îi vedeam bătrâni, sărmanii,
Nu credeam c-or veni anii
Peste noi, cu promoroacă.

Când erau în floarea vârstei,
Noi abia știam ce-i traiul,
Cu percepția eronată,
Nu știam de ani sau dată,
Nici ce-i iadul sau ce-i raiul!

Doamne, câtă bunătate,
Tu reverși peste-omenire,
Ne-ai dat ani de cercetare,
Să-nțelegem fiecare,
Planul Tău de mântuire!

Mulțumim că suntem, Tată,
Ai Tăi fii, doar prin credință!
Ne-ai trezit din somnul care,
Ne ducea înspre pierzare,
Ne-ai dat har şi biruință!

Înflorit-au azi bujorii,
În obrajii celui drag,
Să dea binecuvântare,
Dumnezeu la fiecare,
Peste-al anilor șirag!

Dragul meu, nu-i fericire,
Mai mare decât să ştim,
C-amandoi pășim pe Cale,
Dumnezeu ne-a scos din vale,
Mântuiți pe veci să fim!

Binecuvântat să fie,
Domnul nostru, căci prin El,
Avem ani nu doar pe glie,
Ci şi-acolo-n veşnicie,
Fii slăvit, Emanuel!

Azi cunoaștem pe-ndelete,
Ce e rău şi ce e bine,
Cunoscându-Ți harul mare,
Am primit eliberare,
Vrem să fim în cer cu Tine!

Prin Tine avem Viața,
Chiar dacă îmbătrânim,
Mulțumim pentru iubire,
Pentru sfânta-Ți ocrotire,
Te-adorăm şi Te slăvim!

15/02/2020, Barcelona -Lucica Boltasu