O, Doamne fă-mă -n mâna Ta un lut ușor și moale
Ca orice rea dorință a mea pe veci să o răstoarne
Să port adâncul tău cel sfânt în slaba mea ființă
Ca dulcele tău sfânt Cuvânt să-mi fie biruință.

Fă din durerea ce o porți un foc în mine aprins
Să strig prin tot ce sunt și pot până rămâne-oi stins
De vina ce-o avem cu toți, de starea ce ne ține
Mai mult căldicei, ne socoți, îndepărtați de Tine.

Fă din oile ce le ai o sfântă turmă vie
Cunoscând al Tău dulce grai ce cheamă-n veșnicie
Să treacă aridul ce le stinge din dragostea de-odată
La ape vii turma Ți-o duce, de Tin' înflăcărată.

Și chiar de-ar fi prin greu cuptor pe toți ca să ne treci
Ca să trezești al Tău popor, în clocot fă-i din reci
Pe cei ce Numele Ți-L cheamă, dacă Tu vrei aşa
Decât să dăm pe veci o seamă, mai bin' zdrobiți de Mâna Ta.

Nu mă lăsa s-ajung de Tine nici rece, nici prea surd
De pierd viața-mi care trece, doar glasul Tău s-aud
În lumea-n care parcă toți L-au uitat pe Hristos
Pe-ai Tăi să ne ții vii, pe toți, în caru-Ți glorios.

Amin
27 iunie 2019