De la Lege la Hristos
Autor: Ioan Vasiu
Album: Zbor spre lumină
Categorie: Zidire spirituala
Motto: ""Înainte de venirea credinței, noi eram sub paza Legii,
închiși pentru credința care trebuia să fie descoperită.
Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim
socotiți neprihăniți prin credință."" Amin! Galateni 3:23-24.
Dumnezeu a făcut omul
Asemenea chipului Său:
Sfânt, și drept, și iubitor -
Dar omu-i păcătos și rău.
În dragoste vedem că nu-i
Nici un fel de-asemănare,
Nici în facerea de bine,
Și nici în milă și îndurare.
Că Dumnezeu a făcut omul
Din a pământului țărână
Și firea pământească-n el
Pân' la moarte-o să rămână.
Ori, această fire care este
De obârșie pământească,
Ispitește, îndeamnă, face
Omul să păcătuiască.
Și tocmai ca să-l izbăvească
De sub pământeasca fire,
Însuși Domnul a dat o Lege
Ca mijloc de izbăvire
De sub a păcatului putere
Și a morții apăsare,
Ca omul să apuce viața.
Pentru vremea viitoare.
În Legea dată era scrisă
Porunca dată omului
Să nu aibă-alți dumnezei,
Că Domnu-i Dumnezeul Lui.
Să nu-și facă chip cioplit
Nici o altă înfățișare
Căruia să le slujească
Aducându-le închinare.
Căci Făcătorul, Ziditorul
Este-un Dumnezeu gelos
Ce pedepsește făr'delegea
Omului necredincios.
Omul să nu ia-n deșert
Numele Său Preamărit,
Că cine Îl nesocotește
Va fi pe veci osândit.
Domnul este Cel Preaînalt
Și în veci este înălțat,
Iar Numele lui Dumnezeu
Este Sfânt și Înfricoșat.
Dar unii oameni, fără teamă
Cu mâna pe Biblie jură
Și necinstesc Numele Lui
Și Cuvântul din Scriptură.
Dar această necinstire
E un păcat nespus de greu
Și descoperă din ceruri
Mânia lui Dumnezeu.
Când o să vină Judecata,
Necinstirea o să-i piardă
Și c-au hulit Numele Sfânt
În focul veșnic au să ardă.
Apoi, Legea îi poruncește
Ca șase zile să muncească,
Iar a șaptea - zi de odihnă -
Orice om să o sfințească.
Să fie o zi de odihnă
Lui Dumnezeu închinată,
Căci de Domnu-i poruncită,
De El e binecuvântată.
Și-i mai poruncește Domnul
Părinții să și-i cinstească
Dacă vrea ca a lui zile
Domnul să i le lungească.
Să-i asculte, c-așa-i drept -
Arătând recunoștință,
Este cea dintâi poruncă
Urmată de-o făgăduință.
Însă în zilele din urmă
Oamenii-s nepăsători,
Fără dragoste firească,
De părinți neascultători.
"Să nu ucizi", este porunca -
Dar cine se-arată vrăjmaș
În relația lui cu un frate,
Acela-i un ucigaș.
Iar ucigașu-i stăpânit
De un duh al răutății
Și de-aceea va cădea
Sub osânda judecății.
Apoi, în Lege este scrisă
Porunca dumnezeiască:
Omu-n lume cât trăiește
Nu cumva să preacurvească.
Să-i fie la mare cinste
Ținută căsătoria,
Fiindcă Domnul osândește
Desfrânarea, preacurvia,
Că împotriva trupului
Săvârșește un păcat
Cine nu-și grijește patul
Și nu-l ține nespurcat.
"Să nu furi" scrie în Lege -
Furtul, deci, este oprit
Că lui Dumnezeu nu-i place
Nici-un câștig necinstit.
Și nici un fel de înșelăciune, -
Nici greutăți strâmbe în sac
Și nici cumpăna nedreaptă
Lui Dumnezeu nu Îi plac.
Omul, nu cumva să facă
Mărturii cu strâmbătate,
Ci vorbele ce le rostește
Să fie toate adevărate.
Orice mărturie strâmbă
Este o faptă vinovată,
Iar mincinoșii, de-orice fel,
Îl au pe diavol de tată.
Chiar de-aceea mincinoșii,
Cu toții avea-vor parte
De iazul cu foc și pucioasă -
Adică de-a doua moarte.
Și Domnul i-a mai poruncit
Să se ferească a face rău,
Și inima să nu-i poftească
Casa semenului său.
Nici nevasta și nici robul,
Nici o roabă oarecare,
Nici alt lucru... Ci să fie
Mulțumită cu ce are.
========
Deci, pe tablele de piatră
Asta-i Legea ce s-a dat
De Dumnezeul Sfânt și Mare,
Puternic și Înfricoșat.
Ca tot omul să slujească
Dumnezeului Slăvit,
Poruncile să le păzească
Și să fie fericit.
Însă Domnul a văzut
Că omul e încăpățânat
Și se depărta de Lege
Să trăiască în păcat.
Moise cel plin de credință
Nu s-a îndoit deloc
De-a Domnului făgăduință
Că va trimite un proroc
Iar vorbele ce le va spune
Vor fi de Domnul poruncite
Și Domnu-n gura lui va pune
Vorbele-i pecetluite.
Și prin proroci Domnul a spus
Că în poporul Israel
Se va naște Domnul Păcii -
Fiul Sfânt - Emanuel.
Că din Sion va răsări
Soarele Neprihănirii
Și-n Lumina Lui va fi
Mântuirea omenirii.
O nouă Lege va fi dată
Scrisă cu o slovă vie -
Nu pe tablele de piatră
Ci-n a inimilor glie.
Va fi noul Legământ
Nu al slovei care omoară
Ci, unul prin Duhul Sfânt,
Ca nimenea să nu mai piară.
O Lege mântuitoare
Pentru omul credincios,
Legea Duhului de viață
În Domnul Isus Hristos.
Ale lumii întregi păcate,
El e Cel ce le va duce
Sus pe Golgota, pe toate
Răstignindu-le pe cruce.
Prin El să aibă iertare
Și spălarea de păcate,
Mântuirea și nădejdea
Într-o viață fără moarte.
Și omului, aceste lucruri
Nu le va da nimeni altul
Numai Cel care-i Hristosul,
Fiul Celui Preaînaltul.
Amin! Alba Iulia 7 martie 2020
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/197186/de-la-lege-la-hristos