Molima de lume

Se aude undeva, prin îndepărtata țară, din această lume,
Un glas ce vuiește, un glas jalnic, glasul unei grele, ciume
Ce împrăștie tulburare și teamă, glasul, unei fioroase drame
În grabă solia morții, stă gata, pe rând, fiecare, să ne înhame.

Prin zvonul ce cuprinde lumea cea rea, păcătoasă și deșartă,
Ne vorbește Dumnezeu, prin boală, în toate pe pământ, El, se arată
E prea multă nelegiuire, prea mult păcat, multă pripă, neascultare,
Cât de mult, El rabdă, atâta ură și vrajbă, și câtă multă nepăsare!

O molimă necunoscută, fără leac, bântuie prin lumea toată
Vlădică și opincă, boala ucigașă, își arată fața hâdă, blestemată
Înșiră după ea, care mortuare și suflete întristate, de ea, infestate
Noi, mergem tari în credință neclintită, datori, cu o viață, și o moarte!

E groaznic, ce se petrece în lume, molima, pe toți ne amenință,
Se răspândește iute, seceră în floare lumea, cu a Lui, îngăduință
Trece peste haturi, molima nemiloasă și, în a noastră, dragă casă,
Doamne, spune o vorbă, molima, să înceteze din lume, să nu mai iasă.

Să ne rugăm cu credință, să cerem în rugă, la Tronul Milei Sfânte,
Uniți ca niciodată, în jertfe sfinte, salvare de molimă, cu inimă fierbinte,
În îndurarea Lui, cea mare, să se îndure de noi, să ne dea, Sfântă vindecare,
Să piară dintre oameni, vrajba, ura și păcatul, necredința și grea, nepăsare.

Doamne Preasfinte, contaminează-Ți poporul Tău, cu a Ta, sfințire
Molima apărută, să fie înghițită de bezna întunecată, în a ei, peire
Contaminează Doamne, întunericul din lume, cu Sfânta Ta, Lumină,
Să fim feriți, de molima nemiloasă, păziți de Tine, de boală și de tină,

Nu vă pierdeți a voastră nădejde, este doar, o vreme de încercare,
Să ne vadă Dumnezeu, a noastră credință adâncă, la toți, și fiecare
Pe unde trece molima, lasă urme, plânset, multă și grea, tristă jale,
Doamne, la Tine este salvarea noastră, și celor, ce mai sunt, în vale.

Amin!
22-03-2020.