Din zare în zare

Vai, din zare până-n zare,
Îngrozit suflă și vântul;
E durere și întristare,
Și necaz, pe tot pământul.

Doamne, -ai milă, că-n adâncul
Rezultatului din noi,
Este-o luptă ce îmbrâncește
Sufletele, înapoi...

Și Tu vezi, Doamne, că-n umbra,
Divinei încredințări,
E-o problemă cu penumbra
Îndoielnicilor stări.

Doamne, iartă-ne, căci, iată,
Nu suntem biruitori!
Viața-i gata câștigată
Dar noi, suntem muritori

Și mai mult ca niciodată,
În fața vremii de-apoi,
Suntem tot inimi de piatră,
Reci și tari, și „vai de noi!”

Doamne, iartă-ne, și-alungă
Teama nejustificată,
Ce-a început să ne străpungă,
Inima dezintegrată;

Și mai dă-ne libertate,
În acel loc necunoscut,
Unde noi, integritate,
Niciodată n-am avut,

Și-adu vremi de înviorare,
De trezire și căință
Și condiții de-adunare,
Dar și-o altfel de voință!

Ajută-ne să privim
La divina-Ți biruință,
Și-n voia Ta să sporim,
Cu mai multă năzuință!

Doamne, apucă-ne de „toartă”
Și ne zvârle-n foc de vrei,
Dar nu ne lăsa la poartă,
Candele, fără ulei!

O scutură și împresoară
„Punga” noastră de „arginți”
Dar nu ne lăsa afară,
Înșelați și amăgiți!

Doamne, Calea Ți-o deschide
Și silește-ne pe Ea,
Până Harul nu se închide,
Să n-o mai putem vedea!

O, aruncă-ne-n foc traiul,
Și botează-ne cu foc,
Căci în noi, nu arde Raiul,
Și nu-i Cerul Tău deloc!

Doamne, întinde-Ți îndurarea
Peste sufletele stinse,
Și le-alungă disperarea,
Până nu-s de tot învinse;

Mai trezește conștiința
Sufletelor ațipite,
Și mărește-ne voința
Înfăptuirii voiei sfinte!

Mai pune Doamne, lumină,
În cugetu întunecat,
Și Puterea Ta să vină,
Peste sufletu-apăsat!

Fă din noi Doamne, -o armată
Puternică în sfințire,
Să cucerim lumea toată,
Cu măreața Ta Iubire!

Și din zare până-n zare,
Un cântec de bucurie,
Și o sfântă Adunare,
Să-Ți cânte – Mărire Ție! -

06/04/2020*Ioan Hapca
(Zaragoza)