Liniste in vreme de neliniste

Credinta si trăire (partea 2)

Atunci cand noi oamenii avem liniste si pace in inimile noastre, ducem o viata fara frica, o viata fericita si sanatoasa. Am vazut ca Bunul Pastor Isus e pregatit sa ingrijeasca de noi si sa ne ajute in orice timp. Pentru acest lucru e important sa ne incredem cu tarie in Dumnezeu Tatal in Fiul Sau Isus Hristos si in Mangaietorul Duhul Sfant.

Si la credinta noastra in Dumnezeu ajungem cel mai bine, daca Il cunoastem si cautam tot mai mult sa-L cunoastem pe Dumnezeu in Cuvantul Lui, Biblia. Biblia ne spune sa crestem in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos (vezi 2. Petru 3:18).

Dar aici nu e vorba numai de o credinta teoretica in singurul si adevaratul Dumnezeu. Deoarece, daca credinta noastra e doar o credinta teoretica, atunci ea, credinta, nu ne va folosi la nimic si ar fi ca si un corp fara suflet, ca si un corp neinsufletit, deci un corp mort, ne spune Biblia (vezi Iacob 2:26). Mult mai mult, aici este vorba de o credinta practica in Dumnezeu, in sensul ca noi il implicam pe Dumnezeu in mod intentionat zilnic in viata noastra. E vorba de o traire a credintei in Dumnezeu.

2. Si credinta noastra vine in al doilea rand din faptul ca noi il experimentam pe Dumnezeu si traim cu Dumnezeu

Il experimentam pe Dumnezeu in viata noastra si traim deasemenea zilnic cu Dumnezeu, in ascultare de El. In cele din urma la acest fel de credinta, la „ascultarea credintei”, santem chemati toti oamenii (vezi Romani 1:5).

Atunci cand ucenicul Domnului Ioan, oarecum vrand sa se justifice, ii spuse lui Isus cum ca unui om care scotea duhurile rele, i-au interzis sa mai faca lucrul acesta, pentru faptul ca nu mergea dupa ei, primise urmatoarea replica din partea lui Isus: „Nu-l opriţi”, a răspuns Isus, „căci nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.” (vezi Ev. dupa Marcu 9:38-39). Asta inseamna, ca daca cineva face minuni in Numele lui Isus, trebuie sa aiba credinta in Isus. Deoarece pentru a se putea face minuni e nevoie de credinta. Dar credinta aceasta nu e ceva teoretic numai, ceva ce putem noi asa sa ne-o inchipuim sa ne-o formam pentru cateva minute (un fel de Abrakadabra). Ci credinta aceasta in Isus e legata de trairea unei vieti in concordanta cu voia lui Hristos, asa ca atat inainte de infaptuirea unei minuni cat si dupa infaptuirea ei, noi credem cu tarie in Dumnezeu si implinim voia Lui. Exista intradevar exceptii in Biblie, cum ar fi credinta in Domnul Isus pentru mantuirea pacatosului de pe cruce (vezi Luca 23:40-43). Aici e vorba de aspectul credintei, pe care toti cei pacatosi au avut-o cand s-au intors la Hristos. O credinta care nu e precedata de o viata traita dupa voia lui Dumnezeu, ci de o recunoastere prompta a stari de pacat, de o cainta si de o pocainta profunda. Dar in cele din urma duce credinta aceasta, la primirea darului lui Dumnezeu in inima noastra si la o viata de credinta practica, traita dupa voia lui Dumnezeu. Dupa ce ne-am intors la Hristos si viata noastra a devenit o minune, si noi insine sintem facatori de minuni impreuna cu Isus, atunci avem nevoie de aceasta credinta in Dumnezeu, de credinta traita. Numai astfel vom duce o viata victorioasa cu Dumnezeu, si-L vom descoperi tot mereu pe Dumnezeu in viata noastra, ca fiind de partea noastra. Astfel vom putea sta linistiti in vreme de neliniste.

-Sa nu credem pe degeaba!

Vedem ca ne ocupam acuma de felul credintei noastre. Biblia ne spune ca sint mai multe feluri de credinta. Credinta care e degeaba (vezi Iacob 2:20), credinta demonica (vezi Iacob 2:19; Ev. dupa Marcu 1:21) sau credinta moarta (vezi Iacob 2:26).

Chiar daca Dumnezeu este nevazut, exista Dumnezeu cu adevarat, El ne iubeste, El se intereseaza foarte mult de noi si El se manifesteaza permanent in mod iubitor si drept in intreaga noastra viata.

Faptul ca noi il experimentam pe Dumnezeu in viata nostra si faptul ca noi traim cu Dumnezeu, in ascultare de El, v-a faurii credintei noastre o dimensiune total noua.

Acest fel de credinta ne va da tarie si convingere in lucrurile pentru care credem. Daca cautam liniste si pace in timpuri tulburi, atunci avem nevoie de credinta aceasta. Credinta traita va influenta constiinta noastra. Daca stim despre credinta noastra, ca nu e numai o teorie, ci o credinta ascultatoare de Dumnezeu, atunci santem liberi in fata lui Dumnezeu si avem indrazneala si curajul sa venim la El cu toate rugaciunile noastre (vezi 1. Ioan 3:21).

In orice caz e important in primul rand sa avem cunostinta lui Dumnezeu, ca sa stim cine e Dumnezeu si cum putem sa-i fim placuti Lui. La aceasta il indemna si David pe fiul sau Solomon, inainte de a prelua acesta de la tatal sau marea insarcinare de a fi imparat peste poporul lui Dumnezeu. David i-a spus lui Solomon: „Şi tu, fiule Solomoane, cunoaşte pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte-I cu toată inima şi cu un suflet binevoitor” (vezi 1. Cronici 28:9). Prima data cunoasterea lui Dumnezeu si apoi slujirea Lui si implinirea voii Lui.

-Isus a fost ascultator si a crezut cu certitudine!

In acest fel nu vom avea nici un fel de indoieli in ce priveste credinta noastra. Caci il cunoastem pe Dumnezeu in puterea si in dragostea Lui nemarginita, cunoastem voia lui Dumnezeu din Cuvantul Sau, Biblia si stim ca santem ascultatori de Dumnezeu. Pe deoparte cunoastem in mod teoretic voia lui Dumnezeu si pe de alta parte cunoastem viata noastra insine, o viata practica dupa voia lui Dumnezeu. Mai mult decat atat, apostolul Pavel sa laudat chiar cu marturia unui cuget curat: „Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, şi mai ales faţă de voi, cu o sfinţenie şi curăţie de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.” (vezi 2. Corinteni 1:12).

Desi Isus e Dumnezeu, El a avut din partea Tatalui Dumnezeu o misiune pe care trebuia ascultator s-o implineasca pe pamant. Apostolul Pavel le scrie despre ascultarea lui Isus, Filipenilor in cap. 2 versetul 8 urmatoarele: „S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.”. Domnul Isus se ruga cu un cuget curat si cu certitudine Tatalui Sau ceresc in ce priveste implinirea misiunii Sale: „Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.” (vezi Ev. dupa Ioan 17:4). Domnul Isus stia cu siguranta ca a implinit aici pe pamant in mod acurat voia Tatalui Sau. De aceea se ruga Isus la mormantul lui Lazar cu certitudine si convingere, ca e si intotdeauna ascultat de Tatal Sau: „Ştiam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis” (vezi Ev. dupa Ioan 11:41-42). Acest adevar revelat in cuvintele Domnului Isus, il accentua si omul pe care Domnul Isus tocmai il vindecase de orbirea lui. El spuse cu privire la Domnul Isus: „Ştim că Dumnezeu n-ascultă pe păcătoşi, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă.” (vezi Ev. dupa Ioan 9:31). Isus stia deasemenea ca Dumnezeu Tatal nu-L lasa singur, indiferent ce fel de situatii vin peste El, deoarece El implineste voia lui Dumnezeu (vezi Ev. dupa Ioan 8:29).

-Totus nu te lasa inselat de propria ta inima si de propriile tale fapte!

Aici trebuie neaparat mentionat faptul ca noi oamenii nu e voie sa ne bazam pe propria noastra inima si pe propriile noastre fapte facute in neprihanire. Insasi inima noatra si insusi cugetul nostru ne pot insela (vezi Proverbe 28:26; Ieremia 17:9)) si chiar faptele noastre bune, spune Biblia, sant ca o haina manjita inaintea lui Dumnezeu (vezi Isaia 64:6). Noua ne ramane sa apelam constant la Dumnezeu intr-un mod plin de smerenie si frica sfanta, ca la Unul care ne cunoaste pe deplin (vezi Psalm 139:23-24; Ieremia 17:10) si ca Unuia caruia ii apartine pe deplin toata recunostinta si toata lauda (vezi 1. Corinteni 4:7). In cele din urma sa recunoastem, asa cum si apostolul Pavel in incheierea laudei sale cu privire la cugetul sau curat recunostea: „bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.” (vezi 2. Corinteni 1:12).

-Il conoastem pe Pastorul cel bun Isus, si il urmam!

Privind inapoi la Pastorul nostru cel bun Isus, vedem, ca oile recunosc vocea Pastorului Isus, si stiu exact cine e Pastorul si ce anume vrea sa faca Pastorul cu ele. Si pe baza acestui fapt, il urmeaza ele. Pastorul cel bun le scoate pe oi afara si El merge inaintea lor (vezi Ev. dupa Ioan 10:3-4). Oile l-au experimentat pe Pastor de mai multe ori in timpul exixtentei lor si ele stiu care e intentia Pastorului cu ele. O incredere reciproca. „Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,” spune Pastorul cel bun Isus despre Sine si despre oile Sale (vezi Ev. dupa Ioan 10:14). Intotdeauna le-a purtat Pastorul de grija oilor, si oile stiu ca Pastorul lor le vrea intotdeauna binele. El le duce la pasuni verzi si la ape de odihna (vezi Ev. dupa Ioan 10:9; Ps. 23:2) si apoi le aduce iarasi inapoi in staul, sa fie impreuna si in siguranta cu Pastorul lor. Si oile mai stiu ca scopul suprem al Pastorului lor bun cu privire la oi e o viata din belsug si viata vesnica. „Şi* făgăduinţa pe care ne-a făcut-o El este aceasta: viaţa veşnică. (vezi 1. Ioan 2:25). Pe de alta parte vedem ca oile nu-i urmeaza pe straini, ci dimpotriva, fug de ei, pentru ca oile nu cunosc vocea strainilor (vezi Ev. dupa Ioan 10:5).

-Dumnezeu este Duh, de aceea avem nevoie de ajutorul Duhului Sfant!

Pentru a putea transpune toate aceste lucruri in viata noastra, trebuie sa stim, ca Dumnezeu este Duh si ca noi avem neaparata nevoie in relatia noastra cu El, de ochi si de urechi duhovnicesti. Avem nevoie de ochi si de urechi duhovnicesti pentru a putea percepe lucrarile si interventiile lui Dumnezeu in viata noastra. Dupa cum am vazut deja in prima parte, Duhul Sfant al lui Dumnezeu ne ajuta si lucreaza in viata noastra. El ne ajuta sa ne evaluam corect pe noi insine, ne face atenti asupra pacatului din viata noastra (vezi Ev. dupa Ioan 16:8), ne ajuta sa-L cunoastem pe Dumnezeu in viata noastra dupa cum se ruga si apostolul Pavel: „Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Lui, şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi” (vezi Efeseni 1:17-18) si deasemenea ne ajuta Duhul Sfant sa putem intelege si aprecia diferitele situatii din viata noastra (vezi 1. Corinteni 2:10-11). Mai avem nevoie si de puterea Duhului Sfant pentru a putea implini ascultatori voia Lui aici pe pamant (vezi Faptele Apostolilor 1:8).

-Credinta traita activeaza puterea lui Dumnezeu in noi si in viata noastra!

Dupa cum am vazut, pentru a putea sa avem liniste in vreme de neliniste, avem nevoie de credinta traita in Dumnezeu. Credinta noastra, ascultarea credintei noastre e aspectul decisiv al credintei noastre care v-a activa puterea lui Dumnezeu in viata noastra. Cand apostolul Pavel se ruga pentru un duh de intelepciune si descoperire in scrisoarea lui catre Efeseni la cap. 1 versetele 17-18, pentru ca Efesenii sa ajunga sa-L cunoasca pe El si nadejdea chemari si bogatia slavei Lui, spune apostolul mai departe in versetele 19-20 urmatoarele: „şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, pe care a desfăşurat-o în Hristos, prin faptul că L-a înviat din morţi şi L-a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti,”. Apostolul accentueaza ca aceasta nemarginita marime a puterii Sale, putere prin care Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu, bunul nostru Pastor, a biruit moartea, descoperirea acestei puteri deci, e numai si numai pentru noi credinciosii. Si aici e in referinta credinta practica, credinta traita, credinta cu fapte. Tot asa cum a fost si ascultarea credintei Domnului Isus fata de Tatal ceresc, o credinta ascultatoare pana la moarte. Atata timp cat credinta noastra numai teoretica e, si noi staruim intr-o viata pacatoasa si nu dupa voia lui Dumnezeu, chiar daca ne numim credinciosi sau crestini, care in fiecare duminica chiar mergem la biserica, atata timp cat sintem asa deci, sintem decuplati de la acest izvor de putere divina (vezi Isaia 59:2). Atunci trebuie sa ne lasam mai intai miscati si cercetati de Duhul lui Dumnezeu si lastati condusi de El la Hristosul inviat si inaltat la cer al lui Dumnezeu si la sangele Lui varsat pe cruce pentru pacatele noastre. Abia atunci putem fi contactati iarasi la sursa acestei nemarginite puteri dumnezeiesti, asa dupa cum a scris apostolul Pavel, ca Tatal slavei numai celor credinciosi le da cunoasterea prin duhul de intelepciune si de descoperire a nemarginitei marimi a puterii Sale.

Isaia scrie in capitolul 48:18, ca daca poporul Israel ar fi luat aminte la poruncile lui Dumnezeu, atunci pacea lui ar fi fost ca un rau si fericirea lui ca valurile marii. Iar in contrast scrie profetul mai departe din partea Domnului, in versetul 22: „Cei rai n-au pace, zice Domnul”. Daca ii sint lui Dumnezeu credincios si ascultator atunci voi avea din plin si din belsug pentru sufletul si inima mea, pace, fericire, siguranta, pur si simplu tot ceea ce e important si de ceea ce am nevoie.

-Pastorul cel bun ne da in persoana Sa cel mai bun exemplu!

Credinta lui Isus si integritatea Lui chiar si in mijlocul suferintelor, sint cel mai bun exemplu pentru noi, pentru ca noi toti sa-L urmam: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” (vezi Ev. dupa Matei 11:29).

In cele din urma nu e mare lucru a crede in Isus, mare lucru e a deveni ca El, spunea cineva!

Si apostolul Pavel ne cheama la aceasta: „Urmati dar pilda lui Dumnezeu ca niste copii prea iubiti” (vezi Efeseni 5:1). Vedem aici, ca a urma exemplul lui Isus nu e ceva optional ci e obligatoriu, pentru a putea fi socotiti ca si copii prea iubiti.

-Cum ar putea sa arate in mod practic aceasta credinta traita?

Credem in Dumnezeu si traim cu Dumnezeu. Aceasta inseamna, sa traim asa cum vrea Dumnezeu, adica sa traim dupa voia Lui, dupa Cuvantul Lui, dupa indemnurile si indicatiile Lui. Voia lui Dumnezeu comprimata pentru noi este aceasta: „Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn şi Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta. Iată porunca dintâi. Iar a doua este următoarea: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (vezi Ev. dupa Marcu 12:29-31). Daca il urmam pe Domnul Isus, ca si exemplul nostru cel mai demn de urmat, atunci facem acelasi lucru ca si Isus, Il iubim pe Dumnezeu si ii iubim pe oameni (Ev. dupa Ioan 15:12), asa cum a iubit si Isus si asa cum asteapta de la noi si Tatal nostru ceresc.

Daca credem in Dumnezeu si implinim prin puterea Duhului Sfant poruncile Lui, atunci stim, ca il cunoastem pe Dumnezeu. Daca il iubim pe Dumnezeu si daca ii iubim pe toti oameni, care sint creatia lui Dumnezeu, atunci nu ne va osandeste inima noastra si dupa cum am vazut, atunci vom avea indrazneala la Dumnezeu si tot ce-I vom cere vom primi de la El, pentru ca pazim poruncile Lui si facem ce-I este placut inaintea Lui (vezi 1. Ioan 3:18-22). Si asa de frumos ne spune Dumnezeu prin apostolul Ioan un verset mai departe, in versetul 23: „Şi porunca Lui este să credem în Numele Fiului Său Isus Hristos şi să ne iubim unii pe alţii, cum ne-a poruncit El.” Sa credem in Dumnezeu si sa traim dupa Cuvantul Lui!

Am vazut in prima parte ca dispozitia bunului Pastor Isus de a muri pentru noi si in cele din urma infaptuirea acestei dispoziti, adica moartea Lui, o dovada sint, care ne arata dragostea Lui pentru noi oile. Dumnezeu ne spune noua astazi, ca noi trebuie sa facem la fel cum a facut Domnul Isus. Sa ne dam viata pentru frati (vezi 1. Ioan 3:16). Desigur ca nu trebuie sa murim si noi pe cruce literalmente ca si Domnul Isus. Moartea unica a Domnului Isus ca si jertfa de ispasire pentru pacate, e adusa odata pentru totdeauna si e suficienta pentru pacatele intregii lumi (vezi Epistola catre Evrei). Dar trebuie si noi sa iubim cu faptele noastre nu numai cu vorba, asa dupa cum n-i se explica mai departe in versetele 17 si 18 din 1. Ioan 3. Imediat dupa ce am fost chemati de apostolul Pavel sa-L urmam pe Domnul Isus ca si pilda lui Dumnezeu pentru noi, ne scrie el in Efeseni 5:2: „Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros” lui Dumnezeu.

”Simplul motiv pentru care santem chemati sa iubim, ca si cerinta a lui Dumnezeu, e ca Dumnezeu este dragoste si cine nu iubeste, cine nu iubeste practic si cu fapta, asa dupa cum ne iubeste si Dumnezeu pe noi, acela nu L-a cunoscut cu adevarat pe Dumnezeu si nici nu implineste voia Lui (vezi 1. Ioan 4:8). Exemplul lui Isus ne e dat atat in ce priveste ascultarea Lui fata de Tatal ceresc cat si in ce priveste raportarea Lui fata de oameni, asa dupa cum ne scrie apostolul Pavel in Romani 15:5.

Odata cu moartea Domnului Isus la cruce, a murit si omul nostru cel vechi si viata noastra veche, impreuna cu El (vezi 1. Petru 2:24). De fapt in locul nostru si pentru noi a murit Pastorul cel bun Isus, ca sa poata fi implinita dreptatea lui Dumnezeu, caci plata pacatului este moartea (Romani 6:23). Si noi insine putem prin intermediul invierii Domnului Isus trai mai departe, dar nu tot asa ca si inainte cand eram morti in pacatele noastre, ci putem traii o viata noua in neprihanire si dupa voia Lui. O viata tot asa cum a avut si Domnul Isus si o viata impreuna cu Isus (vezi Romani capitolul 6). Din cauza ca noi am fost socotiti neprihaniti, a inviat Domnul Isus (vezi Romani 4:25). „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.” (vezi Efeseni 2:10).

Trebuie sa ne lasam ajutati de Duhul lui Dumnezeu in cautarea noastra de a-L cunoaste pe Dumnezeu si de a implini voia Lui, cea buna placuta si desavarsita. Pentru ca trebuie sa ajungem la tinta noastra stabilita de Dumnezeu. Si tinta noastra e viata vesnica, a fi partasi slavei lui Dumnezeu si de a deveni ca Domnul Isus, ca si Pastorul nostru cel bun, exemplul nostru.

-Un rezumat scurt al planului lui Dumnezeu pentru tine si pentru mine!

Daca privim scurt planul lui Dumnezeu cu privire la noi, acesta e urmatorul: „Căci, pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel Întâi Născut dintre mai mulţi fraţi. Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat, şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi, iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” (vezi Romani 8:29-30).

Acum, in viata aceasta, sintem atat de mult legati de Domnul Isus, caci am fost hotarati sa fim asemenea chipului Sau. Noi toti care am fost botezati pentru Hristos ne-am imbracat cu Hristos (vezi Galateni 3:27). Prin credinta in Hristos am devenit Fi ai lui Dumnezeu (vezi Galateni 3:26) si „daca sintem copii” ne spune Biblia atunci „suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.” (Vezi Romani 8:17).

Trebuie cu orice pret sa tinem strans de credinta noastra in Dumnezeu si sa nu ne indoim nicidecum. In credinta santem acuma si astazi deja proslaviti, dupa cum ne spune apostolul Pavel. Dupa ce am inviat impreuna cu Hristos Isus la o viata noua traita in neprihanire si sub puterea Duhului Sfant, ne mai spune apostolul Pavel in Efeseni 2:6 ca am fost pusi de drept sa sedem impreuna in locurile ceresti, in Hristos Isus. Implinirea in fapt a proslavirii noastre v-a fi si implinirea desavarsita a planului lui Dumnezeu pentru noi.

Nu este acesta un lucru maret si nemai intalnit? Nu e acesta cea mai suprema tinta posibila? Ar trebui sa strigam de bucurie si sa tresaltam de veselie neincetat pentru lucrurile pe care vrea sa le faca Dumnezeu pentru tine si pentru mine! Pastorul nostru Isus ne vrea cu siguranta binele nostru! Nu-i asa? !

-Avem nevoie de Dumnezeu in viata noastra!

Prietenul meu drag, intr-o viata, asa cum e viata noastra pamanteasca, o viata cu multe surprize si situatii neasteptate, o viata cu zile bune si cu zile grele, o viata in care plansul si rasul, suferinta si bucuria se inalnesc laolalta, o viata care e trecatoare si care aduce prin cruda si necrutatoarea moarte un sfarsit fiecaruia dintre noi, intr-o asemenea viata, e absolut important sa-L avem de partea noastra pe Dumnezeul vietii vesnice, Dumnezeu iubitor si atotputernic. Si sa credem cu toata taria in El Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul bunul nostru Pastor Isus si Dumnezeu Duhul Sfant sprijinitorul nostru. Sa credem, in sensul de a tanji zilnic sa-L cunoastem pe El si sa-I recunoastem vocea, deseori blanda, ca un susur bland (vezi 1. Imparati 19:12).

Cautarea lui Dumnezeu si cunostinta pe care o primim despre Dumnezeu si de la Dumnezeu, ne vor chema in mod automatic la o ascultare si la o implinire a voii Lui. In 2. Cronici 14:3 gasim scris mesajul hotarator si plin de insemnatate al imparatului Asa adresat poporului lui Dumnezeu Iuda, de a-L cauta pe Domnul, Dumnezeul parintilor sai si de a implini legea si poruncile Domnului. Mai tarziu vedem in text ca Dumnezeu a onorat aceasta cautare a Lui si implinirea Legi si a poruncilor Lui cu multa liniste si pace: „A poruncit lui Iuda să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi şi să împlinească Legea şi poruncile. A îndepărtat din toate cetăţile lui Iuda înălţimile şi stâlpii închinaţi soarelui. Şi împărăţia a avut pace sub el. A zidit cetăţi întărite în Iuda, căci ţara a fost liniştită şi împotriva lui n-a fost război în anii aceia, pentru că Domnul i-a dat odihnă.” (vezi 2. Cronici 14:4-6). „ţara este încă a noastră, căci am căutat pe Domnul Dumnezeul nostru. L-am căutat, şi El ne-a dat odihnă din toate părţile. Au zidit dar şi au izbutit.” Spunea plin de recunostinta si multumire imparatul Asa.

Aceasta e ascultarea credintei in Dumnezeu, care ne va aduce in timpuri de neliniste, multa pace si liniste in inimile noastre, ca si rasplata din partea lui Dumnezeu.

Isaia ne cheama pe toti in capitolul 26 versetul 4 la urmatoarele: „Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.

”Adevarata liniste si odihna pentru sufletele noastre o gasim numai la Isus, daca venim la El, daca invatam de la El si il urmam si daca vrem sa devenim ca si El. Si Isus spunea mai departe in Ev. dupa Matei 11:29-30 „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.

”Duhul Sfant si Tatal Dumnezeu ne vor ajuta intotdeauna sa ne incredem cu tarie in Dumnezeu si sa-L urmam necontenit pe Domnul Isus Pastorul nostru cel bun; vezi Ev. dupa Ioan 16:14 in care Domnul Isus spune despre Duhul Sfant: „El Mă va proslăvi pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.”. Si apostolul Pavel a scris in 2. Corinteni 1:21-22 urmatoarele: „Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi, în Hristos, şi care ne-a uns este Dumnezeu. El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului.”

„Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde!” (vezi Romani 15:13).

Acum am devenit o turma, si Pastorul turmei noastre e bunul nostru Pastor Isus Hristos. (vezi Ev. dupa Ioan 10:16).

Dumnezeu sa te binecuvanteze!

Amin!