Nașterea Domnului Isaia 9:1-7

Isaia 9:1. Totusi intunericul nu va imparati vesnic pe pamantul in care acum este necaz. Dupa cum in vremurile trecute a acoperit cu ocara tara lui Zabulon si tara lui Neftali, in vremurile viitoare va acoperi cu slava tinutul de langa mare, tara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor. 2. Poporul care umbla in intuneric vede o mare lumina; peste cei ce locuiau in tara umbrei mortii rasare o lumina. 3. Tu inmultesti poporul, ii dai mari bucurii; si el se bucura inaintea Ta cum se bucura la seceris, cum se inveseleste la impartirea prazii. 4. Caci jugul care apasa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfaramat, ca in ziua lui Madian. 5. Caci orice incaltaminte purtata in invalmaseala luptei si orice haina de razboi tavalita in sange vor fi aruncate in flacari, ca sa fie arse de foc. 6. Caci un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii.”7. El va face ca domnia Lui sa creasca, si o pace fara sfarsit va da scaunului de domnie al lui David si imparatiei lui, o va intari si o va sprijini prin judecata si neprihanire, de acum si-n veci de veci; iata ce va face ravna Domnului ostirilor.

Realități ale Nașterii sau Întrupării Domnului

1. La această sărbătoare Dumnezeu a împlinit promisiunile făcute prin profeți referitoare la Mesia
Voi reda mai jos, doar câteva din profețiile împlinite:
„Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.” (Mica 5:2)
Împlinire:  “A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul. „În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin prorocul: „Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.” (Matei 2:4-6)

”De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel.” (Isa. 7:14)
Împlinire:  “Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un Fiu, şi-I vor pune numele Emanuel” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi.”” (Matei 1:18-23)

”Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9:6)
Împlinire:  “La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El…. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.” (Ioan 1:1-3; 1:14)
Sigur că, în Hristos Domnul întâlnim o mulțime de profeții, menționate de Scriptură, eu am luat doar câteva exemple referitoare la nașterea Lui.
Aceste profeții împlinite ne arată nouă astăzi că trebuie să avem încredere în ceea ce vorbește Dumnezeu prin Scriptură, în ceea ce ne promite El. Așa cum a împlinit profețiile legate de Nașterea Domnului, viața Domnului, Jertfa Lui, așa o să împlinească și celelalte legate de viața veșnică, pedepsirea păcatului și mântuirea celor care au crezut în Mantuirea oferită de Hristos Domnul, cele legate de pregătirea unui loc în Cer și moștenirea pregătită celor care-L urmează pe Mântuitorul.
Așa că astăzi, să credem Scriptura ca și Cuvântul lui Dumnezeu și să respingem orice nu este conform Scripturii.

2.  La această sărbătoare s-a întrupat Dumnezeu în chip de om (il vor numi Dumnezeu tare)
Biblia ne spune:
“Ioan 1:9. Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume. 10. El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11. A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. 12. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; 13. născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. 14. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl. “

Cuvântul acesta era Dumnezeu! Asta-i important, că:
– Dumnezeu cel drept și sfânt, S-a coborât pe acest pământ ca să vedem cât de mult ne iubește.
– A luat chip de om ca să-L înțelegem, să-I înțelegem dragostea și durerea cu privire la noi oamenii.
Atât Israel, cât și întreaga omenire L-au înțeles greșit, drept Un Dumnezeu Sfânt și departe de om, însă:
– El a venit (prin Fiul Său) să ne spună că este de partea omului, ne iubește, deși drept, El a venit să ne salveze, să ne ierte păcatul, să ne elibereze de lanțurile satanei și să ne reabiliteze, să fie cu noi.

Scriptura ne-a promis că o să vină vremea când Dumnezeu se va coborâ aproape de noi, va fi cu noi:
”De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel.” (Isaia 7:14)
”Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un Fiu, şi-I vor pune numele Emanuel” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi.” (Matei 1:18-23)

3. La această sărbătoare Dumnezeu S-a smerit (Un copil)

”Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora. Să aveţi în voi gândul acesta care era şi în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.” (Filipeni 2:4-8)
Prin aceasta trebuie să înțelegem că:
– Dumnezeu a făcut un pas către noi, a deschis brațele și ne asteaptă să venim la El, ne-a spus că ne înțelege boala, durerea, natura păcătoasă, nemerniciile noastre, mocirla în care am căzut și a venit aici să fie aproape de noi și să ne salveze din starea decăzută în care am căzut.
El, Dumnezeu, S-a smerit, arătând astfel că se poate! Noi cuprinși de păcat, mândri de patimile și pornirile păcătoase trebuie să ne smerim, să ne recunoaștem înfrângerea cu privire la păcat și să venim la El care ne poate salva. Nu este altă Cale, El a venit să ne arate că se poate, să ne arate ca El ne-a creat și că El ne dă soluția, însă nu fără a se da ca Pildă pentru oricine.
Așa că dacă sunt mândru sau ești mândru să recunoști starea de păcat în care te afli, țin să te anunț că nu este alta Cale decât Hristos, El este Smerenia Întruchipată. El a venit aici să-mi arate și să-ți arate că S-a dezbrăcat de slavă, a coborât din veșnicie, la starea noastră coruptă de păcat, ca să ne arate că suntem niște oameni decăzuți și să ne spună că doar prin El putem să fim salvați.

4. La această sărbătoare Dumnezeu a trimis un Mântuitor

”În ţinutul acela erau nişte păstori care stăteau afară în câmp şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.” (Luca 2:8-11)

Aveam nevoie de un salvator cu toții, deoarece prin natura noastră păcătoasă suntem sortiți pierzării, morții, despărțirii de Dumnezeu pentru veci de veci.
Biblia ne spune:
” Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu; pentru ca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel, încât să fie neprihănit, şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.” (Romani 3:23-26)
”Şi harul Domnului nostru s-a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Isus. O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul care zice: „Hristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi”, dintre care cel dintâi sunt eu.” (1 Timotei 1:14-15)

De aceea, această sărbătoare este una a veștii bune, anume că Dumnezeu dorește Mântuirea noastră, asta înseamnă intervenția Lui în viața noastră vizibilă, printr-o schimbare de caracter, printr-o schimbare radicală, o viață nouă, o faptură nouă născută din Dumnezeu, totul vizibil în cei care cred și ascultă de El.

3. Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite. 4. De aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu şi vă batjocoresc. 5. Dar au să dea socoteală înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii. (1 Petru 4:3-5)

Simion Ioanăș