Stânca mântuirii noastre Doamne, Tu ești.
Prin jertfa Ta pe cruce, Tu ne mânuiești.
Cu genunchiul plecat și bucurie nemărginită,
Îți cânt laudă cu familia bisericii mele, iubită.


Îți mulțumesc că în mijlocul nostru, Tu Ești!
Cel mai mare, Învățătorul nostru, Tu stăpânești!
Nu vrem și nu avem nici o autoritate mai mare,
Decât pe Tine Doamne, doar Ție îți dăm slavă și ascultare.

Îți mulțumesc Doamne, pentru pastori și supraveghetori,
Care Ție îți vor da socoteală, și care sunt datori:
Să ridice, să lege oaia pierdută, să condamne păcatul
Și în toate să fie cei mai umili și smeriți ca nici un altul.

Regulile și poruncile Tale, Rânduiala Bisericii sunt toate bune,
Căci vin de la Tine Doamne, și le ascultăm cu drag Stăpâne.
De dragul Tău, nimic nu-i prea greu de urmat.
Pentru că ne iubești și Te iubim, nu-i greu de ascultat.


Când umblu în lume printre străini,
Mă port frumos cu cei răi și cu cei buni.
Cu cât mai mult când sunt în familia mea, acasă,
Mă port frumos, slujesc și iubesc familia mea leasă.

Ce aș fi Isuse fără Dragostea Ta?
Un Diotref, căutându-mi slava mea?
Un fariseu, ținându-mă de legi strămoșești.
Un loc pustiu, aș fi, unde Tu nu poți să domnești.

Dar tot ce sunt, Eu sunt prin Tine! ! !
Singur pe Calea Dreaptă, eu nu pot a mă ține.
Am nevoie, zi de zi, de a Ta proaspătă călăuzire,
Tu să-mi ghidezi pașii și a mea gândire.

Dăm cu toții Glorie, Slavă, Onoare, doar Numelui Tău!
Tu ești sigurul Stăpân, Învățător, singurul Dumnezeu!
La masa Ta venim, noi copiii Tăi, născuți din a Ta iubire,
Spălați în sângele Tău, îți aducem viața noastră ca mulțumire.

(Diotref din 3 Ioan 1:9-10)
Marinela Buzas
Martie 4,2018