Să spună vântul
Bătrân ca pământul
Ce-usucă lutul
De mamă, cu sărutul...

Să spună vântul
De- învârte pământul
Frământă în gândul
Miraje-i, stins ca visul...

Să spună vântul
Băut e și plânsul
Când piere-n uscatul
Obraz e... sau topazul... ?


Să spună vântul
Cum cere mutul
În ruga lui, tăcutul...
Și cum e, și răspunsul...

Să spună vântul
Cum s-alung somnul
Că vine Domnul
Cântă -voi, eu și cântul...

Să spună vântul
Ce-mi suflă părul
Cât să mai port durerea
Adusă-n greu, păcatul...

Să spună vântul
De ce nu-mi dai iertarea
Suspinului gemutul... ?
E surd, pân' și tăcutul...

Să spună vântul
Ce plimbă norii...
Avea -voi avântul
Străluce al iertării
Purtat ca în carul
Sclipirii, din zorii... ?

Sunt în luptă lepădat,
Mai pot și eu a fi salvat... ?


Sa spună vântul,
Ce-a zis Cuvântul
Și dac-a ascultat...


24.9. 2020, Hilmanger