De citești aceste rânduri sau le-asculți, tu ești în viață
Care e atât de scurtă, precum firul slab de ață;
Dar trăiești, ai de mâncare, chiar dacă nu cea mai bună,
Un bănuț sau cent prin casă cu un altul se adună.
Supraviețuiești -să zicem- ai și de-un medicament,
Seara-n casă ai lumină, fără pană de curent
(Se-ntâmpla mai înainte, dar acuma foarte rar,
Lampa e demult uitată, ai și aruncat-o chiar.)
Poți găti mâncare bună, că doar ai bucătărie;
Frigider pe timp de vară nu-i așa că-i bucurie?
Ai căldură, apă caldă când coboară frig pe țară,
Haine groase, călduroase, pentru gerul de afară.
Poate că nu ai mașină, poate doar o bicicletă
Căreia îi cade lanțul, o repari, iar se repetă. .
Însă totuși, mergi 'nainte, ai bani de cumpărături
De legume pentru iarnă, de zacuscă, murături. .
Peste cele patru ziduri ai și un acoperiș
Nu te plouă, nu te-ajunge grindina bătând pieziș. .
*
Versurile-ți par banale sau nonsens, nu e așa?
Te întrebi: ce legătură pot avea cu viața mea?
Chiar acum vine răspunsul: știi de ce? Că ești creștin
Și aștepți în rând cu sfinții ceasul minunat, divin!
Însă dacă nu ești gata și spre cer nu ai privirea
Vei ramâne jos cu alții care vor pierde Răpirea!
Cum va fi după Răpire? O, va fi atât de greu
Pentru cei lăsați în urmă de Fiul lui Dumnezeu!
Pot avea creștinii parte de cereasca mântuire
Chiar de vor rămâne-n jale, pe pământ, de la Răpire? . .
Pot avea, dar ce preț mare tuturor li se va cere
Într-o lume care-n haos le va da numai durere...
Fără de pecetea morții greu vor mai putea trăi,
Nici a cumpăra sau vinde ei nu vor mai reuși!
Nu vor fi medicamente pentru ei și nici spitale,
Vor fi fugăriți din case, fie gerul cât de mare.
Vor avea lumina lunii, când nu fi-va înnorat,
Vor avea acoperișul chiar sub cerul ferecat! . .
Apă bună sau mâncare? Vor avea doar din natură,
Ger în loc de sobă caldă și dureri peste măsură!
Iar la urmă trebui-vor chiar cu viața a plăti:
De vor refuza pecetea nu vor mai putea trăi!
*
Azi, acuma, recunoaște că ești binecuvântat
Chiar de nu ai saci cu galbeni într-un maiestuos palat.
Dar trăiești și mergi 'nainte, cei iubiți te înconjoară,
Ai căldură, hrană, apă, nu trăiești sub cer afară!
Pe deasupra ai și șansa de a fi sus în mărire
Nu cu cei rămași în urmă de la unica Răpire!
Te întoarce, nu de frică, din iubire pentru-Acel
Ce-a fost țintuit în cuie, chiar între pământ și cer!
Chinuit și pentru tine, înțelegi cât te-a iubit?
Înțelegi ce are-n ceruri pentru tine pregătit?
O, acum te hotărăște, căci Răpirea e aproape,
Poate fi plecarea noastră astăzi chiar în miez de noapte!
Cum va fi după Răpire? ? Ce te mai interesează
Dacă haina ta e albă și candela ta veghează?
O, citește, recitește și ascultă, reascultă
Ceea ce Domnul îți spune, căci de-așa durere multă
Vor avea parte aceia care dublu au trăit:
Vor simți durere cruntă după zborul mult dorit. .
Dar aceia ce cu Domnul au fost treji și veghetori
Vor vedea fața Sa sfântă la Răpire sus pe nori!
Vei ramâne jos în vale să bocești știind ce vine
Sau vei fi pe nori cu sfinții ce vor fi răpiți la Sine?
Fie ca aceste rânduri chiar acum să îți slujească:
Cu cei dragi s-ajungi pe nouri și în patria cerească!
AMIN!