Cât timp... ceasornicul vioi va bate,
Cât din clapsidra timpului ai irosit?
Nu știi cât timp a mai ramas din noapte...
Și ce-ai lucrat cu tot ce ai primit?

Câtă recunoștință ai adunat în suflet,
Iar mulțumire... câtă tu ai adus?
Sau ai crezut căci totul îți cuvine
Căci te-ai trudit și tot nu ai deajuns!

Câtă iubire a fost văzută-n tine,
Câți pe Hristos în tine-au cunoscut?
Oare lumină ai răspândit în lume,
Ai fost o pildă în tot ce ai facut?

Din gura ta, ce vorbe au fost scoase?
Prisosul inimii, cu ce a fost hrănit?
Tot ce ai grăit, ai onorat cu fapte?
Tu nu uita: totul îți va fi cântărit!

Uleiu-n candelă, mai arde-n așteptare?
Rezerve ai până când zorii s-or ivi?
Gândește-te că în curând mărețul Soare,
Cerul va părăsi și jos va reveni!

Nu te-amăgi că orișicum e bine...
Si nu este nimic ce te va osândi!
Tu lasă dar copacul, ce-n taină înflorește,
S-aducă rod bogat, curat și îngrijit!