Am deschis ochii-n lumină
Sub boltă de-azur, senină,
Nu ştiam cât întuneric o să vină...

A fost boare lină vântul
Fluierându-şi dulce cântul,
Nu ştiam ce vijelii ajung pământul ‎...

M-am deprins cu vremea bună,
Când nu fulgeră, nu tună,
N-aş fi zis c-o să urmeze vreo furtună …

‎Mă vedeam de multe-n stare,
Ocrotit, sub bunăstare,
Nu ştiam că ‎voi fi pus la încercare …

Navigând pe ape line,
De capcane-ascunse pline,
Nu gândeam cât rău mă paşte şi pe mine …

Mi-am poftit viaţa la cină,
Doar prinsesem rădăcină,
Nu ştiam că moartea-mi poate fi vecină …

‎Astăzi bântuie urgia
Fluturând nevrednicia‎
Şi se-apropie de mine veşnicia.

Mântuirii-i primesc darul,
‎Trec şi eu prin har hotarul
C-am aflat ce mare preţ are Calvarul.

Olivia Pocol (Bâlc) – 27 Octombrie, 2020