Te chem, o, Domnul meu, Isuse,
Te chem mereu, unde ești oare?
Se stinge a noastră suflare,
Vremurile-s grele, distruse!
E vremea de încercare,
În stânga, dreapta, omul e pierdut,
Și n-are putere de mai mult,
Fără Tine n-are scăpare!
Bunătățile Tale n-au sfârșit!
Umple-n bogăția Iubirii,
Cu mireasma Împărăției,
Inima ce nu Te-a părăsit!
Vino, Isuse, focul să-l stingi,
Pe pământ arde necontrolat,
Ciuma morții ne-a acaparat,
Doar cu TINE noi vom birui!

Amin!