O, iartă-mă Părinte căci iar Te-am întristat
Când am privit spre lume și iarăși n-am vegheat...
Mă iartă pentru ruga la repezeală spusă,
Mă iartă pentru fapta ce o credeam ascunsă...
Mă iartă Tatăl meu că seara, obosit
Destul nu-Ți mulțumesc că veșnic m-ai iubit
Și nu stropesc cu lacrimi Cuvântul Tău cel sfânt
Când stau în părtășie și laude Îți cânt!
O, iartă-mă Părinte că uneori iubirea
E numai căldicică și-o stăpânește firea...
Mă iartă pentru vorba rostită negândit
Mă iartă pentru mâna ce nu s-a ostenit...
O zi se mai sfârșește... Știu că ai fost cu mine
Și m-ai condus prin marea de zâmbet și suspine
Din nou m-aplec în rugă de dor înfiorată:
Mai iartă-mă Părinte... mai iartă-mă o dată!

Vulcan-26-11-2020
Mary