Sunt aici aștept mișcarea apei
Aștept un suflet să se pună-n locul meu
Caut un om să-mi poarte crucea
Un om să simtă... să mă scape
Și să mă ducă mai departe
Spre Dumnezeu...

Aștept o mână să se-ntindă
Fără să pună întrebări...
De ce? Dar ce-ai  făcut?
Și cu un zâmbet prefăcut
Să m-adâncească și mai mult
N-aceleași stări...

Aștept o vorbă cu putere
Ce vine din Cuvântul Sfânt
Să spargă-n mii bucăți povara
Să cadă țăndări la pământ
Să simt din nou înviorare
Să pot să cânt...

Aștept miros de pâine caldă
De hrană pentru un suflet frânt
C-un gust de miere și de lapte
Un om ce nu se încrede-n fapte
Chiar dacă ar ști a face toate
Neobosind...

Aștept o rază să răzbată
Prin ușa mea întredeschisă
O rază clară și divină
Să-mi umple casa de lumină
Prin cine ar putea să vină?
Eu tot aștept...

Aștept paharul meu cu apă
Să mi-l întindă cineva
Să beau din apa cea cerească
Credința iarăși să-mi zidească
Și pașii mei să regăsească
Din nou cărarea...

Aștept un om c-o rugăciune
S-o înalțe sincer pentru mine
Pentru al meu suflet apăsat
Pentru nevoia de zidire
Să fiu din nou și pe vecie
In Domnul ancorat

Pe la închisoarea mea uitată
Nu mai trec oamenii de fel...
Deschisă-i poarta la cetate
Și drumu-i scurt dar cine poate
Să dea din timpul lui o parte
Doar pentru El?

Nu vrei să îmbraci haină de înger?
Să fii trimis de Dumnezeu?
În dreptul celui ce așteptă
O vorbă, o faptă, sau doar apă...
Cum știi că el n-așteaptă
In locul tău... ?

Cum știi că mâine nu ești tu acela?
Țintit în ostrovul uscat!
Dar nu de-aceea să faci pasul
Gândind că-n locul tău acum e altul
Ci pentru că ai fost chemat
Să te jertfești...

Să dai ce ai mai bun din tine
Tot ce-i mai greu de dat, mai bine
Și-n lepădarea ta de tine
Să te jertfești umil, tăcut
Să afli apoi ce n-ai știut:
"Domnului Ie-ai făcut"

Căci am fost flămând și Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete și Mi-aţi dat de băut; am fost străin și M-aţi primit; am fost gol și M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav și aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă și aţi venit pe la Mine.’
Matei 25:35‭-‬36