Rugă


Stăpân ceresc milos şi sfânt
Cel care-n cer sus locuieşti,
Care-ai făcut cer şi pământ
Şi mii de aştri-n sferi cereşti,
Cel ce-ai creat orice făptură
Şi-i ştii dureri şi păsuri grele,
Nu mă-ncerca peste măsură
Auzi şi glasul rugii mele!

În viaţa-mi grea de peregrin
Călătorind, neavând răgaz,
Pe un pământ unde-s străin
Tu ţine-mi spiritul tot treaz!
Condu-mă sus spre biruinţă
Şi fii cu mine în orice ceas,
Măreşte mica mea credinţă
Auzi al rugii mele glas!

Învaţă-mă ca să-Ţi servesc
Luminând a mea conştiinţă,
Să înţeleg, c-azi Te iubesc
Din toată slaba mea fiinţă,
Pentru iubirea Ta cea mare
De lacrimi ochii îmi sunt uzi,
O Doamne, în a Ta-ndurare
Al rugii mele glas auzi!

Flavius Laurian Duverna
28 ianuarie 2007