1. Mă încred deplin în Domnul și-n a Lui promisiuni,
Chiar de-n juru-mi e pustie și din față bat furtuni.
Chiar de valul este mare, Dumnezeu e mai presus,
Cine-I poate sta-mpotrivă? El e suveran, ne-nfrânt.
Totu-n jur de se dărâmă, El rămâne veghetor,
Dumnezeu este la cârmă, cu-al Său braț biruitor.
Eu voi preamări pe Isus, pe al meu drag Salvator,
Că a fost mereu cu mine, cu-al Său braț ocrotitor.

R1. Lăudat să fie Domnul, pentru bunătatea Sa,
Că în marea Lui iubire a salvat ființa mea.
El m-a scos dintre ruine, alinând al meu suspin,
Mi-a dat pace, bucurie și-un preafericit destin.

2. Până când va trece noaptea și Isus va reveni,
Să rămânem în credință, chiar de mulți vor osteni.
Să ne ancorăm în Domnul, El e locul de adăpost,
El e Cel ce dă putere să rămânem treji în post.

R2. Să ne pregătim candela, să luăm ulei în vas,
Că-n curând va fi răpirea, doar puțin a mai rămas.
Până atunci, să îi dăm slavă, pân la capăt să lucrăm,
Ca în ziua răsplătirii, plată bună să luăm.

C. Vom intra cu Domnu-n slavă, vom intra tiumfători,
De-om lupta până la capăt și vom fi biruitori.
Îmbrăcați în nemurire, vom slăvi pe Salvator,
Proclamând a Sa domnie, că ne-a fost Mântuitor.

R3. Vom intra în nemurire și vom fi cu Dumnezeu,
Dacă ne păstrăm veșmântul, curățit, prin harul Său.
Acolo nu vor fi lacrimi, ci nespuse bucurii
Și vom fi pe veci cu Domnul, cu El vom sărbători.