Mi-e dor de-al meu Isus iubit
Să fiu cu El în cer, acasă
Mi-e dor, cănd de la răsărit ca fulgerul spre asfințit
Își va răpi a Sa mireasă.

Mi-e dor de Cel cu plete albe
Cu haina albă, în brâu încins
Cu tălpile Lui ca arama
Și focul ochilor aprinși.

Ochi ce-au privit cu duioșie
Și-n milă mâna Și-a întins
Spre un nenorocit ca mine
Și am văzut cerul deschis.

Înaintea Ta îmi plec genunchii
Mă iartă, am păcătuit...
Căci nu e om în astă lume
Să poată să nu-Ți fi greșit.

Și totuși, Tu esti Cel Sfânt, Doamne
Prin moartea Ta ai biruit
Tot bold morții și tot iadul
Și viața Tu ne-ai dăruit.

Așa de mult ne-a iubit Domnul
Că a dat pe Fiul Său Preasfânt
Ca în El să aibă veșnic viața
Toți cei ce cred de pe Pământ.

Părinte veșnic, Sfinte Doamne
Primește rugăciunea mea
Sfințește-mă să fiu ca Tine
Și în toate să-Ți pot semăna.

Prin sângele Tău sfânt mă splală
Și iartă fărdelegea mea
Îmi dă veșminte albe, Doamne
Să fiu și eu la nunta Ta.

O, vină a Ta Împărăție
Și în toate fie voia Ta
Să strig cu Duhul si mireasa
Vino Doamne... Maranata!

Amin! Vino Doamne Isuse!