Psalmul 121


Îmi ridic ochii înspre albe creste,
De unde-mi va veni-ajutorul?
El îmi vine de la Domnul care este,
Și nu va-ngădui să mi se clatine piciorul.


Nici nu doarme, nici nu dormitează
Cel ce pe Israel îl păzește
Din cer, dar și de-aproape ne veghează
Și în El ne-adăpostește.


El este umbra pe mâna mea cea dreaptă,
De aceea soarele nu mă va bate...
Nici negura când l-apus m-așteaptă,
Să-mi înfingă o săgeată-n spate!


Mă va păzi de orice rău,
Ce se poate-abate peste mine
Și chiar de-ar fi să mă afund în hău,
Tot El mă va pune-n locuri mai senine.


Promisiunile Lui rămân și astăzi în picioare,
Indiferent ce-n lumea asta o mai fi.
El mă va ocroti și când vin și la plecare
De aici de pe pământ și până-n veșnicii.


~Amin~