În noaptea dintre ani, e linişte şi pace!
(Poveste de după Anul Nou)

A trecut spre miazănoapte
Printre şoapte,
Vântul aprig şi anost,
Dispărând cu timpu-n spate-n
Zări uitate,
Ca şi când nici n-ar fi fost!

Printre "snopii" de zăpadă
Strânşi grămadă,
Case mici se-ntind uşor
Prin cătune demodate,
Colorate
Într-un alb ameţitor,

Ce-şi înalţă înspre stele
Mici inele
Dintr-un fum ieşit pe coş
Şi lumini pe la ferestre
(Strict terestre)
Făcând beznei greu reproş!

Toţi copiii dorm în pace
Prin cojoace,
După-o noapte de tumult,
Lângă focul ce suspină
Fără vină
Într-o sobă de demult,

Iar părinţii lor se-adună
Să-şi mai pună
Haina grea pe portmantou
Şi să stea la o şuetă
Indiscretă-n
Dimineaţa de-Anul Nou!