Binecuvântat e omul care știe a iubi
Și nu rătăcește calea care duce-n veșnicii
Și mai binecuvântat e-acela ce în zorii dimineții
Se proșterne pe genunchi căutând Izvorul vieții
Căci ce poate fi mai tainic, mai sublim, mai prețios
Decât ziua să-ți începi lângă Domnul Sfânt, Cristos...
Fiecare zi să-ncepi cu un imn de mulțumire
Pentru apă, pentru pâine, pentru aer și iubire!
Binecuvântat e-acela care caută pacea sfântă
Și pe-aripi de rugăciune către ceruri se avântă
Binecuvântat e omul ce Cuvântul cercetează
Și deplin încredințat calea Domnului urmează
Și nu cară după el comori multe, pământești
Ci în suflet e comoara pentru zările cerești
Și mereu o-mbogățește și adaugă la ea
Iar mai scumpă dintre toate e aceasta: dragostea!
Nu ai vrea și tu, amice viața să-ți transformi acum
Să pornești cu mine-alături pe al veșniciei drum?
Viața-i scurtă... nu știi clipa când sfârșitul va veni
Dar ce binecuvântat e omul care știe a iubi!

Vulcan-17-01-2021
Mary