O mână de Părinte
Autor: Dany Căpătan
Album: Ajuns la cruce
Categorie: Incurajare
O mână de Părinte, mi-a dăruit iertare
Chiar pironindu-și Fiul, în locul meu pe lemn.
Făcându-L Miel de jertfă, cetate de scăpare,
Spălat sunt de păcate, de chin și de blestem.
O mână de Părinte, spre-o mână de țărână,
Cu idealuri sfinte și dragoste s-a-ntins.
Și duh de viață nouă, suflând atunci spre humă,
Lumina înspre viață, în mine s-a aprins.
O mână de Părinte, de-atunci e lângă mine,
Deși în multe rânduri, am încercat să fug.
Crezându-mă-n loc sigur, dincolo de pustie,
Simțeam atunci cum arde, nemistuitul rug.
O mână de Părinte, va fi mereu deschisă,
Să-mi poarte azi de grijă de traiul pământesc.
De-mbrăcăminte, apă, de pâinea cea promisă
Și de va fi un mâine, să nu mă îngrijesc.
O mână de Părinte, stă-ntinsă în furtună,
Ca pasul șovăielnic, în val să nu-mi afund.
Mă prinde cu putere, parcă ar vrea să-mi spună,
Că malul nu-i departe, curând o să ajung.
O mână de Părinte, mă va 'nălța la ceruri.
Și-aceeași mână caldă, mă va îmbrățișa!
Și-n slava minunată voi lăuda de-a pururi,
Pe bunul meu Părinte, și sfântă mâna Sa!
Dany Căpătan
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/209441/o-mana-de-parinte