Printre lacrimi și suspine,
Doamne, Te aleg pe Tine.
Căci știu bine, Ți-am greșit;
Și, e drept, nu Te-am iubit.
Dar Tu, în mila Ta cea mare
Și-ndelunga Ta răbdare,
Eu Te rog să mă ajuți
Să nu fiu prin'cei pierduți.
Să nu rătăcim pe cale
C-atunci va să fie jale.
Iartă-ne, ca Tată bun,
Și să nu zici: ''Mă răzbun! ''
Întoarce inimile noastre
Către Ceruri Noi, albastre.
Învață-ne să ne iubim,
să nu rămânem în orbire
Răul – nu o să-l mai știm,
A fost – nu-i nici amintire!

Alice Stierl, Bistrita, 10.12. 2020