CU TINE MEREU


Doamne, Te rog stai cu mine de vorbă...
Tot timpul vreau, cu Tine să-l petrec.
Eliberată de tot, ce pe cale, nu se aprobă,
Infailibilă în credință, spre eternitate să trec.

Sub aripile Tale ocrotitoare îmi este bine...
Acolo... vreau eu... veșnic să rămân.
Nicicând să nu mă despart de Tine,
Te vreau, Doamne, singurul meu stăpân.

Apartenența mea vreau să fie cerească,
Știi Doamne, cât de mult eu îmi doresc.
Neprihănirea în mine să se întregească,
Credința în sfințire vreau... s-o întăresc.

Pășunea Ta cea verde să mă-nvioreze,
Să nu ajung... vreodată, să fiu stigmatizată.
Cuvântul Tău... mereu să-mi lumineze
Cărarea vieții... de crucea Ta semnalizată.

Permanent să stau sub autoritatea Ta divină,
Să-nţeleg, ce mi se cere, ce pot eu, ca să dau,
Sa urc pe scara vieții... sacră... de lumină...
În nepăsare, fără teamă, niciodată să nu stau.

Picură Doamne... lumina-nțelepciunii...
Ca să cuprindă mintea... tot... ce mi-ai dat.
Să nu ajung vreodată, pe calea fundăturii,
Pierzând mântuirea... ce m-a vindecat.

Cu Tine mereu... în mișcare... spre cer,
Pe-al dragostei unde... să urc tot mereu.
Pregnant... să propulseze eternul reper,
Credința și nădejdea în Tine, Dumnezeu.

Din prisosul iubirii Tale... să curgă,
Binecuvântările fermității divine...
Înțelepciunea străfundul inimii să parcurgă,
Să n-ajung, să-mi spui: ”Pleacă de la mine”!

Să n-ajung să fiu pentru Tine, o necunoscută,
Când vei reveni pe nori, să nu fiu respinsă.
Înțelepțește-mă... pe-al neprihănirii redută,
A inimii curăție să fie, de dorul Tău aprinsă.
Amin!