Îl iubesc că viața-mi pune
De acord cu ce e sfânt
Și că El mereu îmi spune
Să lucrez cu pasiune
Spre-a avea spre Cer avânt.

Ce prieten și ce frate!
Stă cu mine la necaz
Să posed stabilitate
Din Cuvânt s-am claritate
Chinu-mi schimbă în extaz.

Cum să nu-L iubesc? Mi-aduce
Totdeauna sfat ceresc
Spre Lumină mă conduce
La altarul de la cruce
Mă aplec și-i mulțumesc.

O, ce dulce vorbă are!
Mă încântă al ei har
Și îmi dă eliberare
Din suspin și frământare,
E un scump mărgăritar.

Niciodată, niciodată
El nu m-a abandonat
Soarta-mi este sigilată
I-am predat viața toată
Cu zel m-a încununat.

Crucea când îmi este grea
Pune umărul, m-ajută
Fără El n-aș mai putea
Să pot împliniri avea,
Să resping val și derută.

Din privirea Lui senină
Pot să știu că sunt iubit
Al Lui zâmbet mă alină
Iar când stau cu El la cină
Sunt atât de fericit!

Sunt cu El în părtășie
Îl ador și-L prețuiesc
Căci a Lui credincioșie
Îmi produce voioșie
Doar în El mă răcoresc.

George Cornici: FEB, 2021