Mi se părea că-n viața mea erau doar lacrimi și suspine
Mi se părea că timpul trece și Tu Te-ndepărtai de mine...
E-adevărat... timpul trecea dar Tu, Tu Domn și Dumnezeu
Erai prezent în viața mea și mă vegheai din cer mereu!
Cu trupul slab și obosit adesea șchiopătam pe cale
Iar inima îndurerată se ofilea de dor și jale
Căutam în jurul meu un sprijin... un suflet cald să mă-nțeleagă
Dar în zadar l-am așteptat și l-am căutat o viață-ntreagă
Căci numai Tu, Părinte Bun cu milă Te-ai plecat spre mine
M-ai ridicat cu mâna-Ți dreaptă... mi-ai șters și lacrimi și suspine
Iar peste rana sângerândă ai pus balsam vindecător
Și-ai transformat în mângâiere cuvintele ce-adesea dor...
Mi se părea atunci că viața ce fără Tine am trăit
A fost un vis... un vis urât din care Doamne, m-ai trezit
Și am simțit a Ta Iubire... un giuvaier... cel mai de preț
Și am știut că-n tot și toate ești Împărat și ești Măreț!
Acum m-aplec cu reverență... Îți mulțumesc că mă iubești
Îți mulțumesc că pentru mine Te-ascunzi în stele și-mi zâmbești
Prin fiecare strălucire ce o zăresc în noaptea rece
Eu știu că toate trec în lume însă iubirea Ta nu trece!

Vulcan-16-02-2021
Mary