De-ai rătăcit cărarea spre 'nainte,
Întoarce-ţi "cabalgata"* spre sorginte.
De ţi-e pustiul arşiţi fără nor,
Iar vântul şi nisipu-i prea fierbinte,
Lasă-te dus de gânduri spre izvor;
Şi-ţi vor putea veni în ajutor
urmele paşilor, lăsate mai 'nainte.

Spre dragostea dintâi întoarce-ţi pasul,
Rămâi în harul ei să-ţi faci popasul.
Nu stărui pe calea cu derive,
Ci-ascultă-i Domnului întocmai glasul,
Pleacă îndată nu-n Tars ci-n Ninive.(Iona 1:1-3)
Nu-ţi da gândirea altei perspective,
Nu-ţi tolera ne-ncrederea, impasul.

De-ai fost trimis în Canaan iscoadă,
Ia strugurele pe prăjină toţi să-l vadă.
Nu spune fraţilor de pruncii lui Anac,
Îmbărbăteză luptătorii, toţi să creadă
că Domnu-i Dumnezeu din veac în veac.
Cum să te-nfrice fiii lui Anac?
În pulbere ca mâine au să cadă!

De rătăciseşi drumul plin cu har,
Întoarce-te la crucea din Calvar.
Ţi se acceptă prima ezitare,
Dar nu te-ntoarce iarăşi în viespar.
Te vei căi odată mult şi în zadar,
Că-ţi refuzaseşi ultima chemare.

Eşti fiu risipitor? Adu-ţi aminte,
Căci te aşteaptă-acasă un Părinte!

05 oct. 2006

_______________________________

* cabalgata ( spaniolă) = convoi, alai.