Izvorul lacrimilor grele,
Împovărat curge-n suspine,
Spune-mi Doamne, spune-mi Stăpâne,
De ce mă amăgesc mișele?
Prin valul mării înspumate,
Mă găsesc singur, atât de mic,
Mă-nspăimântă valul inamic,
Și-aș vrea să pot păși pe ape!
Dă-mi mâna Doamne, mă ridică,
Scoate-mă din acest impas!
Știu, sub nici-un chip n-o să mă lași,
Vei fi cu mine-n orice clipă!
Isuse, Dragostea Ta scumpă
Ca val de ape cristaline,
În armoniile divine,
Curge spre cei ce Te ascultă!
În dulcea grădina divină,
Lacrimi grele din al meu izvor
Se vor usca ca frunza în pom!
Ești cu mine, sunt în Lumină!

Amin!