Dovada de iubire

E noapte-n jur,e bezna adânca
Si o neliniste în suflet ma framânta:
Aud un glas,e parca o chemare,
Eu, ca si Samuel,îmi pun aceeasi intrebare:

E-n ceas de noapte,cine striga?
O fi un vis,sau poate o parere...
Dar vocea dulce îmi sopteste blând:
"Sunt Dumnezeu cel ce astept chemând"

Si chem azi la dovada de iubire.
Nu este greu,voi vreti neprihanire!
Vreti viata-n har si vreti cununa,
Dar stiti voi oare sa fiti una?

Priviti în jur cu multa nepasare
În timp ce sub piciorul vostru un suflet moare.
Doar atât cer:dovada de iubire!
Iubind pe cel cazut,ma veti iubi pe Mine.

Nu judecati!Iubiti,iubiti într-una
Si veti primi acolo-n cerul Meu cununa.
Nu condamnati!Iubiti si ajutati
Veti fi apoi mai mult decat bogati!

Crezi suflete ca nu-ti cunosc gândirea?
Stiu gândul tau si iti stiu si trairea
Stiu când arunci cu piatra-n pacatos,
Stiu când ridici,sau când apesi mai jos.

Nu socoti ca esti mai bun ca altii
Fiindca Eu,tie ti-am numarat talantii
Nu te-nsela!Nu ai iubi pacatu-ti cer
De vei iubi pe pacatos ajungi în cer!

Nu pot Eu oare azi sa cer iubire
Când pe-al Meu fiu iubit L-am dat jertfire?
Si nu L-am dat ca sa-I vad suferinta
Ci pentru tine suflet drag,sa ai fagaduinta

N-am dat Eu oare dovada de iubire
Când din mocirla te-am cules pe tine?
N-am stiut Eu oare iubitor sa fiu
Când din pierdut am fost rascumparat ca fiu?

De ce ti-e greu atunci sa ierti un frate
Si sa-l iubesti chiar pe nemeritate?
Sau crezi ca tu ai meritat iubirea
Ori mana sfânta veghindu-ti trairea?

Raspunsul tu-l cunosti,îl stii prea bine
Întoarce-ti dar privirea inspre Mine
Cere-Mi puterea de-a iubi si ti-o voi da
Caci vreau ca toti sa fiti la masa Mea.

Voi face din voi toti buchet,mireasa
Voi sta cu voi la masa Mea cereasca!
De va iubiti acum,va veti iubi si-atunci
Împlinind cea mai mare din sfintele porunci!