Prin valurile vieții înaintăm spre Țel
Și nu ne îndoim c-ajunge-vom odată
Învinge-vom dificultăți de orice fel
Dar nu vom ezita pe cale niciodată.

Urmând itinerarul trasat de-al jertfei Fiu
Ne deplasăm constant spre veșnica Cetate
Pornirilor deșarte mereu le punem frâu
Căci doar așa ajungem în eternitate.

Am întâlnit pe cale și vom mai întâlni
Pe cei ce vor credința s-o suprime
Și știm că și alte furtuni se vor stârni
Dar vom păstra privirea spre zările sublime.

Ce har! Ce har! Ne însoțește Trinitatea
Simțim prezența Ei la fiecare pas
Și astfel nu e demolată demnitatea,
Astfel e învinsă starea de impas.

Încearcă mulți să schimbe-n noi gândirea
Că pentru trai ceresc suntem noi destinați
Dar noi pe obiectiv păstrăm privirea
Și doar Părintelui suntem subordonați.

Imbold vine din exemplele lăsate
De sfinți profeți, de martirii credincioși
Resursele divine nu sunt limitate
Suntem foarte hotărâți, suntem serioși.

Ne atașăm drumețiilor spre sfânta Țară
Și mergem împreună același dor purtând
Acolo unde e-o eternă Primăvară
Și-unde nu vom vedea făpturi plângând.

George Cornici/12 Martie, 2021