Ce bine este să fii harnic
Precum albina, sau furnica,
Să-mparți puținul, să fii darnic
Cu-acei săraci, ce n-au nimica.

Cu-acei ce trec prin suferință
Și au nevoie de-ajutor,
S' atâți bătråni în neputință
Ce-și trag papuci-n urma lor...

Copii orfani ce-asteaptă milă
Măcar o vorbă să le spui,
Tu îi privești de sus, cu silă
Și fiecare în drumul lui.

Timpu-i mult prea prețios
Să te-ncurci cu lucruri sfinte,
Când nu tragi nici un folos
Îti vezi de cale înainte... .

Nu fi zgârcit, nu fi avar
Căci tot ce ai, e al Său dar
Aruncă-ți påinea ta pe ape
Împarte-o acum, cât se mai poate.

Căci vine-o zi de strâmtorare
Cum nu a fost pe acest pământ,
Și tot ce-ți pare acum valoare,
Spulberat va fi de vânt.

De ce s-aduni doar pentru tine,
Cu lăcomie zi de zi
Cånd nu știi, ziua care vine
Dacă din somn te vei trezi...

Este bine să fii harnic
Dar să fii și om milos,
Să fii sfånt, si bun, și darnic,
Să te-asemeni cu Hristis.

Ca femeia de la templu
Care-a dat cei doi bănuți,
Domnul a dat-o ca exemplu
Pentru-acei zgârciți, avuți.

Să-i ajutăm cu bucurie
Mai ales pe-ai noștri frați,
Din prisos, din sărăcie,
Căci suntem răscumpărați.