Asemenea lui Hristos: Printr-o moarte ca a Lui
Dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere asemănătoare cu a Lui... Prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, odată pentru totdeauna... Tot așa, și voi înșivă, socotiți-vă morți față de păcat, și vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos Domnul nostru. Romani 6.5,10, 11.
Salvarea noastră o datorăm morții lui Hristos. Cu cât înțelegem mai bine semnificația acelei morți, cu atât mai bogată va fi experimentarea puterii ei de către noi. Prin aceste cuvinte, suntem învățați ce înseamnă să fim una cu Hristos în asemănarea cu moartea Lui. Fie ca oricine care dorește cu adevărat să fie ca Hristos în această viață să caute să înțeleagă corect ce înseamnă asemănarea cu moartea Lui.
Hristos a avut de îndeplinit o dublă lucrare în moartea Sa. O parte a lucrării a constat în aceea că ne-a pus la dispoziție îndreptățirea, iar cealaltă parte a constat în obținerea vieții pentru noi. Când Scriptura vorbește de prima parte a lucrării Sale, ea folosește expresia: HRISTOS A MURIT PENTRU PĂCATELE NOASTRE - El a luat păcatul asupra Lui, a purtat pedeapsa păcatului. Astfel El a făcut ispășirea și ne-a adus într-o stare de îndreptățire în care putem sta înaintea lui Dumnezeu. Când Scriptura vorbește de o a doua latură a acestei lucrări, ea folosește expresia: EL A MURIT FAȚĂ DE PĂCAT.
MOARTEA PENTRU PĂCAT se referă la relația juridică dintre El și păcat: Dumnezeu a luat asupra Lui păcatul nostru. Prin moartea Lui, s-a făcut ispășirea pentru păcat în fața lui Dumnezeu.
MOARTEA FAȚĂ DE PĂCAT SE REFERĂ LA O RELAȚIE PERSONALĂ: prin moartea Lui, legătura dintre noi și păcat este dizolvată total. În timpul vieții Lui, păcatul a avut o mare putere să-I provoace conflicte și suferință - moartea Lui a pus capăt acestui fapt. Păcatul nu mai avea acum puterea să-L ispitească sau să-L rănească. El nu mai putea fi atins de păcat. Moartea a făcut o separare definitivă între El și păcat. Hristos a murit față de păcat.
La fel ca Hristos, credinciosul a murit și el față de păcat. El este una cu Hristos în asemănare cu moartea Sa. Și după cum cunoașterea faptului că Hristos a murit pentru păcat, ca ispășire a noastră, este indispensabilă pentru justificarea noastră, tot așa cunoașterea faptului că Hristos este mort față de păcat, iar noi împreună cu El, în asemănare cu moartea Lui, suntem morți față de păcat, este indispensabilă pentru sfințirea noastră. Haideți să ne străduim să înțelegem aceasta!
Hristos a murit ca al doilea Adam. Împreună cu primul Adam, noi am fost făcuți una printr-o moarte asemănătoare cu moartea lui. El a murit, și noi cu el, iar puterea morții lui lucrează în noi. Noi am murit împreună cu el la fel de adevărat cum a murit el însuși. Noi înțelegem aceasta. Tot așa, noi am fost făcuți una cu Hristos prin asemănarea cu moartea Lui - El a murit față de păcat și noi în El. Iar acum, puterea morții Lui lucrează în noi. Noi suntem morți față de păcat la fel de adevărat cum este El Însuși.
Prin prima naștere, am fost făcuți părtași morții lui Adam. Prin a doua naștere, am devenit părtași morții celui de-al doilea Adam. Fiecare credincios care Îl primește pe Hristos este părtaș puterii morții Lui și este mort față de păcat. Însă un credincios poate avea multe lucruri cu privire la care e ignorant. Majoritatea credincioșilor sunt așa de preocupați la convertirea lor de moartea lui Hristos pentru păcat ca justificare a lor, încât nu caută să înțeleagă ce înseamnă ea și că în El ei sunt morți față de păcat. Când învață pentru prima dată să simtă nevoia de El ca sfințire a lor, atunci li se trezește dorința să înțeleagă această asemănare cu moartea Lui. Ei găsesc SECRETUL SFINȚENIEI ÎN EA - la fel cum a murit Hristos față de păcat, tot așa și ei au murit față de păcat.
Creștinul care nu înțelege aceasta își imaginează totdeauna că păcatul este mult prea puternic pentru el, că păcatul are încă putere asupra lui și că uneori trebuie să asculte de păcat. Însă el crede aceasta pentru că nu știe că el, la fel ca Hristos, este mort față de păcat. Dacă ar crede și ar înțelege ce înseamnă asta, cuvintele lui ar fi:
HRISTOS A MURIT FAȚĂ DE PĂCAT. PĂCATUL NU MAI ARE NICI O INFLUENȚĂ ASUPRA LUI. ÎN VIAȚA ȘI ÎN MOARTEA LUI, PĂCATUL A AVUT PUTERE ASUPRA LUI: PĂCATUL A FOST CAUZA SUFERINȚELOR LUI DE PE CRUCE ȘI A UMILINȚEI MORMÂNTULUI. DAR EL A MURIT FAȚĂ DE PĂCAT. PĂCATUL ȘI-A PIERDUT ORICE DREPT ASUPRA LUI. EL ESTE ELIBERAT DEPLIN ȘI PENTRU TOTDEAUNA DE PUTEREA LUI.
La fel sunt și eu în calitate de credincios! Viața nouă care este în mine este viața lui Hristos înviat din morți, o viață care s-a născut prin moarte, o viață care este în întregime moartă față de păcat. Credinciosul, ca o făptură nouă în Isus Hristos, se poate lăuda și poate afirma:
ASEMENEA LUI HRISTOS, ȘI EU SUNT MORT FAȚĂ DE PĂCAT!
PĂCATUL NU ARE ABSOLUT NICI UN DREPT ȘI NICI O PUTERE ASUPRA MEA!
SUNT LIBER DE EL ȘI, DE ACEEA, NU TREBUIE SĂ PĂCĂTUIESC!