Al meu Prieten Tu rămâi,
Căci doar Tu-ai fost cu mine,
Mai mult la greu Prieten drag,
Dar ai fost și la bine.

M-ai ascultat mereu tăcut,
În nopțile în care,
Aveam atât de mult de spus,
Cuprinsă de-ntristare.

Doar Tu-ai rămas... și am văzut,
Cine mi-a fost aproape,
La viață doar Tu mă conduci,
Dar lumea înspre moarte.

Al meu Prieten Tu ai fost,
Și fără jurământ,
Am auzit de multe ori,
Promisiuni în vânt.

Nicicând trădare n-am văzut,
Oricât aș fi greșit,
Cum eu am fost... așa cum sunt,
Mereu Tu m-ai iubit.

Și lacrimile Tu mi-ai șters,
Pe umăr când ți-am pus,
Al meu obraz, și m-ai cuprins,
Iubindu-mă Isus.

În viață nu voi mai lăsa,
Pe nimeni lângă mine,
Să-mi fie-atât de-apropiat,
Prieten drag ca Tine.

Tu mie îmi vei fi mereu,
Prieten dar și frate,
Un legământ cu Tine fac,
Prieteni pân-la moarte.