Catehismul cel scurt de la Westminster
1. Care este scopul suprem al omului?
Scopul suprem al omului este să Îl glorifice pe Dumnezeu şi să se bucure în El pentru totdeauna.
2. Ce regulă ne-a dat Dumnezeu ca să ne înveţe cum să Îl glorificăm şi să ne bucurăm în El? Cuvântul lui Dumnezeu care este cuprins în Scripturile Vechiului şi Noului Testament este singura regulă care ne învaţă cum să Îl glorificăm şi să ne bucurăm în El.
3. Care este mesajul principal al Scripturilor?
Mesajul Scripturilor cuprinde ceea ce omul trebuie să creadă despre Dumnezeu şi ce cere Dumnezeu de la om.
4. Cum este Dumnezeu?
Dumnezeu este duh, infinit, etern, neschimbător, înţelepciune, putere, sfânt, dreptate, bunătate şi adevăr.
5. Există mai mulţi Dumnezei?
Există un singur Dumnezeu adevărat şi viu.
6. Câte persoane sunt în Dumnezeire?
Sunt trei persoane în Dumnezeire: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt; aceştia trei sunt un Dumnezeu, având aceeaşi substanţă, egali în putere şi glorie.
7. Ce sunt decretele lui Dumnezeu?
Decretele lui Dumnezeu sunt planurile Sale veşnice conforme cu sfatul voii Sale, prin care pentru propria Sa glorie El a stabilit dinainte tot ce se va întâmpla în viitor.
8. Cum îşi aplică Dumnezeu decretele?
Dumnezeu îşi aplică decretele prin lucrarea creaţiei şi prin providenţă.
9. Ce este lucrarea creaţiei?
Lucrarea creaţiei este acţiunea prin care Dumnezeu a făcut toate lucrurile din nimic prin cuvântul puterii Lui, pe durata a şase zile; toate lucrurile au fost create foarte bune.
10. Cum a creat Dumnezeu omul?
Dumnezeu a creat omul bărbat şi femeie după chipul Său, în cunoaştere, neprihănire şi sfinţenie, ca să stăpânească peste creaturi.
11. Care sunt lucrările providenţei lui Dumnezeu?
Lucrările providenţei lui Dumnezeu sunt acţiunile sfinte, înţelepte şi puternice de păstrare şi guvernare a tuturor creaturilor Sale.
12. Ce acte speciale ale providenţei a făcut Dumnezeu cu omul în starea în care a fost creat? Când Dumnezeu l-a creat pe om, El a intrat într-un legământ al vieţii cu omul, având ca şi condiţie ascultarea perfectă; omului i-a fost interzis să mănânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului, în caz contrar fiindu-i vestită pedeapsă morţii.
13. Au rămas primii noştri părinţi în starea în care au fost creaţi?
Primii noştri părinţi au fost lăsaţi în voinţa lor liberă şi au căzut din starea în care au fost creaţi, păcătuind împotriva lui Dumnezeu.
14. Ce este păcatul?
Păcatul este orice încălcare a legii lui Dumnezeu.
15. Care este păcatul prin care primii noştri părinţi au căzut din starea în care au fost creaţi?
Păcatul prin care au căzut a fost prin faptul că au mâncat din fructul interzis.
16. A căzut întreaga omenire prin primul păcat al lui Adam?
Legământul a fost făcut cu Adam nu doar pentru el, ci ca reprezentant al posteriorităţii; toată omenirea descinde din el prin naştere şi a păcătuit, a căzut împreună cu el în primul său păcat.
17. În ce stare a fost adusă omenirea prin cădere?
Căderea a adus omenirea într-o stare de păcat şi ruină.
18. În ce constă păcătoşenia stării în care a căzut omul?
Păcătoşenia stării în care a căzut omul constă în vina primului păcat al lui Adam, dorinţa neprihănirii primare, corupţia întregii naturi, care în mod generic sunt denumite păcat originar; împreună cu toate păcatele şi neascultarea ce decurg de aici.
19. Care este ruina stării în care a căzut omul?
Toţi oamenii şi-au pierdut comuniunea cu Dumnezeu şi sunt sub mânia şi blestemul Lui, fiind susceptibili ruinei vieţii acestea, cuvenindu-li-se moartea şi chinurile iadului pentru eternitate.
20. A lăsat Dumnezeu întreaga omenire în această stare de păcat şi ruină?
Dumnezeu, după bună plăcere a voii Sale, din veşnicie, a ales pe unii pentru viaţă eternă, a intrat într-un legământ al harului cu ei că să îi scoată din starea de păcat şi ruină şi ca să-i aducă într-o stare de mântuire printr-un Răscumpărător.
21. Cine este Răscumpărătorul aleşilor lui Dumnezeu?
Singurul Răscumpărător al aleşilor lui Dumnezeu este Domnul Isus Hristos, care, fiind Fiul etern al Tatălui, a devenit om, a fost şi continuă să fie Dumnezeu şi om în două naturi distincte, dar o persoană pentru totdeauna.
22. Cum a devenit Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu om?
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a devenit om prin faptul că a luat un trup real, un suflet, a fost născut prin Duhul Sfânt în pântecele fecioarei Maria, născut din ea, dar fără păcat.
23. Care sunt slujbele pe care le îndeplineşte Hristos ca Răscumpărător?
Hristos ca Răscumpărător îndeplineşte slujbele de profet, preot şi rege, atât în starea Sa umilă, cât şi în cea glorificată.
24. Cum îndeplineşte Hristos slujba de profet?
Hristos îndeplineşte slujba de profet prin faptul că ne descoperă prin Cuvântul şi Duhul Său voia lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră.
25. Cum îndeplineşte Hristos slujba de preot?
Hristos îndeplineşte slujba de preot prin oferirea unică a Sa ca jertfă ce satisface dreptatea divină şi ne împacă cu Dumnezeu prin mijlocirea Sa continuă.
26. Cum îndeplineşte Hristos slujba de rege?
Hristos îndeplineşte slujba de rege prin faptul că ne subordonează Lui, ne conduce şi ne apără, îi leagă şi îi cucereşte pe toţi vrăjmaşii Săi.
27. În ce a constat umilinţa lui Hristos?
Umilinţa lui Hristos a constat în a fi născut într-o condiţie joasă, sub lege, trecând prin viaţa umană şi suportând mânia lui Dumnezeu şi blestemul morţii pe cruce; a fost îngropat şi a rămas mort pentru o vreme.
28. În ce a constat glorificarea lui Hristos?
Glorificarea lui Hristos a constat în învierea Lui a treia zi, înălţarea la cer, şederea la dreapta Tatălui şi faptul că i-a fost încredinţată judecata lumii în ziua de pe urmă.
29. Cum suntem noi părtaşi la răscumpărarea dobândită de Hristos?
Suntem părtaşi la răscumpărarea dobândită de Hristos prin aplicarea ei eficace asupra noastră ca urmare a lucrării Duhului Său Sfânt.
30. Cum aplică Duhul lucrarea de răscumpărare dobândită de Hristos?
Duhul ne aplică lucrarea de răscumpărare dobândită de Hristos prin faptul că lucrează în noi credinţa şi ne uneşte cu Hristos prin chemarea eficace ce ne este făcută.
31. Ce este chemarea eficace?
Chemarea eficace este lucrarea Duhului lui Dumnezeu prin care ne convinge de păcat şi necurăţie, luminează minţile noastre în cunoaşterea lui Hristos şi înviază voinţele noastre, ne determină şi ne face capabili să îl îmbrăţişăm pe Hristos, care ne este dăruit prin Evanghelie.
32. Ce beneficii au cei ce sunt chemaţi eficace?
Cei chemaţi eficace au parte de justificare, adopţie, sfinţire şi alte beneficii care decurg din acestea.
33. Ce este justificarea?
Justificarea este actul harului gratuit al lui Dumnezeu prin care El ne iartă păcatele, ne acceptă ca neprihăniţi înaintea Sa doar datorită neprihănirii lui Hristos care ne-a fost imputată nouă, şi pe care am primit-o doar prin credinţă.
34. Ce este adopţia?
Adopţia este actul harului gratuit al lui Dumnezeu prin care suntem primiţi în numărul şi avem dreptul la toate privilegiile fiilor lui Dumnezeu.
35. Ce este sfinţirea?
Sfinţirea este lucrarea lui Dumnezeu prin harul său gratuit, prin care suntem înnoiţi în întregime după chipul lui Dumnezeu şi suntem făcuţi capabili tot mai mult să murim faţă de păcat şi să trăim în neprihănire.
36. Care sunt beneficiile care decurg din justificare, adopţie şi sfinţire?
Beneficiile care decurg din justificare, adopţie şi sfinţire sunt asigurarea de dragostea lui Dumnezeu, pacea conştiinţei, bucurie în Duhul Sfânt, har din abundenţă şi perseverare până la sfârşit.
37. Care sunt beneficiile pe care credincioşii le primesc de la Hristos la moarte?
Sufletele credincioşilor la moarte sunt făcute perfecte în sfinţenie şi trec imediat în glorie; trupurile lor, care încă sunt unite cu Hristos, rămân în morminte până la înviere.
38. Care sunt beneficiile pe care credincioşii le primesc la înviere?
La înviere credincioşii sunt ridicaţi în slavă, recunoscuţi în ziua judecăţii, sunt desăvârşiţi în binecuvântarea desfătării depline în Dumnezeu pentru întreaga eternitate.
39. Ce cere Dumnezeu de la om?
Dumnezeu cere de la om ascultare faţă de voia Sa revelată.
40. Ce a revelat Dumnezeu la început omului ca regulă a ascultării?
Regula descoperită la început pentru ascultarea omului a fost legea morală.
41. Unde este rezumată legea morală?
Legea morală este rezumată în cele 10 porunci.
42. Care este suma celor 10 porunci?
Suma celor 10 porunci este să Îl iubim pe Domnul Dumnezeul cu toată inima noastră, cu tot sufletul nostru, cu toată puterea noastră, cu toată mintea noastră şi pe aproapele nostru ca pe noi înşine.
43. Care este prefaţa celor 10 porunci?
Prefaţa celor 10 porunci constă în următoarele cuvinte: „Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău care te-a scos din ţara Egiptului, afară din sclavie”.
44. Ce ne învaţă prefaţa celor 10 porunci?
Prefaţa celor 10 porunci ne învaţă că, deoarece Dumnezeu este Domnul nostru şi Răscumpărătorul nostru, suntem obligaţi să ascultăm de toate poruncile Lui.
45. Care este prima poruncă?
Prima poruncă este: „Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine”.
46. Ce ni se cere în prima poruncă?
Prima poruncă ne cere să îl cunoaştem şi să îl recunoaştem pe Dumnezeu ca fiind singurul Dumnezeu adevărat şi Dumnezeul nostru şi să ne închinăm astfel încât El să fie glorificat în mod corespunzător.
47. Ce ne este interzis în prima poruncă?
Prima poruncă ne interzice să nu îl glorificăm şi să nu ne închinăm lui Dumnezeu că Dumnezeu; ne este interzis să dăm închinare şi glorie oricui altcuiva, căci îi este datorată doar lui Dumnezeu.
48. Ce suntem învăţaţi în mod special prin cuvintele „în afară de mine” în prima poruncă? Aceste cuvinte ne învaţă că Dumnezeu care vede toate lucrurile, ne vede şi este mâniat de păcatul de a avea alţi dumnezei.
49. Care este a doua poruncă?
A doua poruncă este: „Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.”
50. Ce ne este cerut în a doua poruncă?
A doua poruncă ne cere să ţinem sfântă închinarea religioasă în modul în care a rânduit-o Dumnezeu.
51. Ce ne interzice a două poruncă?
A doua poruncă ne interzice să ne închinăm înaintea lui Dumnezeu prin imagini sau în oricare alt mod care nu a fost lăsat de Dumnezeu.
52. Care sunt motivele ce însoţesc a doua poruncă?
Motivele care însoţesc a doua poruncă sunt suveranitatea lui Dumnezeu asupra noastră, faptul că suntem proprietatea Lui şi zelul pe care El îl are pentru închinarea înaintea Lui.
53. Care este a treia poruncă?
A treia poruncă este să nu luăm în deşert Numele Domnului.
54. Ce ni se cere în a treia poruncă?
A treia poruncă ne cere să folosim cu sfinţenie, reverenţa numele, titlurile, atributele, sacramentele, Cuvântul şi lucrările Domnului.
55. Ce ne este interzis prin a treia poruncă?
A treia poruncă ne interzice să profanăm sau să abuzăm orice prin care Dumnezeu se face cunoscut.
56. Care este motivul ce însoţeşte a treia poruncă?
Motivul ce însoţeşte a treia poruncă este că, deşi încălcătorii de lege scăpă de pedeapsa oamenilor, Dumnezeu nu îi va lăsa să scape de judecata Sa dreaptă.
57. Care este a patra poruncă?
A patra poruncă este „Să îţi aduci aminte de ziua a şaptea şi să o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.”
58. Ce este cerut în a patra poruncă?
A patra poruncă ne cere ţinerea sfântă pentru Dumnezeu a timpului pe care l-a hotărât în Cuvânt: o zi din şapte care să fie Sabatul Sfânt ţinut pentru El.
59. Care zi din cele şapte le-a hotărât Dumnezeu să fie Sabatul?
De la începutul lumii până la învierea lui Hristos, Dumnezeu a stabilit a şaptea zi că Sabat; de atunci şi până la sfârşitul lumii a fost stabilită prima zi a săptămânii, care este Sabatul Creştin.
60. Cum trebuie sfinţit Sabatul?
Sabatul trebuie sfinţit printr-o odihnă sfântă în întreagă zi, renunţarea la muncă şi distracţiile care ne sunt permise în celelalte zile; această zi trebuie petrecută în întregime în închinare publică şi privată, cu excepţia faptelor ce ţin de necesitate sau milă.
61. Ce este interzis în a patra poruncă?
A patra poruncă ne interzice omisiunea, neglijarea îndatoririlor sau profanarea zilei prin lenevie, păcat sau gânduri, cuvinte, fapte care nu sunt necesare, precum şi muncă şi distracţii lumeşti.
62. Care este motivul ce însoţeşte a patra poruncă?
Motivul ce însoţeşte a patra poruncă este faptul că Dumnezeu ne permite să folosim şase zile ale săptămânii pentru nevoile noastre, considerând că ziua a şaptea este proprietatea Sa şi binecuvântând-o să fie pusă deoparte.
63. Care este porunca a cincea?
Porunca a cincea este „să cinstim pe tatăl şi mamă noastră că să ni se lungească zilele în ţara pe care ne-o dă Domnul Dumnezeul nostru.”
64. Ce ne este cerut în porunca a cincea?
Porunca a cincea ne cere păstrarea onoarei, îndeplinirea datoriilor faţă de părinţi şi faţă de toţi cei ce ne sunt superiori în această lume.
65. Ce este interzis în porunca a cincea?
În a cincea poruncă ne este interzisă neglijarea sau acţiunea împotriva onoarei şi datoriei faţă de părinţi sau orice altă persoană care ne este superioară în lumea aceasta.
66. Care este motivul ce însoţeşte a cincea poruncă?
Motivul este promisiunea unei vieţi lungi şi a prosperităţii (în măsură în care serveşte gloriei Sale şi binelui nostru) pentru toţi ce ţin această poruncă.
67. Care este a şasea poruncă?
A şasea poruncă este „să nu ucizi.”
68. Ce ni se cere în a şasea poruncă?
A şasea poruncă ne cere să protejăm şi să păstrăm viaţă noastră şi a celor din jur.
69. Ce este interzis în a şasea poruncă?
A şasea poruncă ne interzice să ne luăm viaţa noastră sau să curmăm viaţa aproapelui nostru.
70. Care este a şaptea poruncă?
A şaptea poruncă este „să nu preacurveşti.”
71. Ce ni se cere în a şaptea poruncă?
A şaptea poruncă cere păstrarea castităţii noastre şi a aproapelui nostru în inimă, vorbă şi comportament.
72. Ce este interzis în a şaptea poruncă?
A şaptea poruncă interzice orice gând, cuvânt sau faptă necurată ce distruge castitatea noastră sau a aproapelui nostru.
73. Care este porunca a opta?
Porunca a opta este „să nu furi.”
74. Ce ne este cerut în porunca a opta?
Porunca a opta ne cere să procurăm şi să dobândim în mod legal orice bogăţie sau bun, pentru noi şi pentru ceilalţi din jur.
75. Ce este interzis în a opta poruncă?
A opta poruncă interzice orice daună adusă bogăţiei sau bunurilor noastre sau ale altora.
76. Care este a noua poruncă?
A noua poruncă este „să nu aduci mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.”
77. Ce ni se cere în porunca a noua?
Porunca a noua ne cere menţinerea şi promovarea adevărului între oameni, între noi şi aproapele nostru, în special în depunerea de mărturii.
78. Ce ne este interzis în porunca a noua?
A noua poruncă ne interzice orice aduce un prejudiciu faţă de adevăr sau este injurios pentru propriul nostru nume sau al aproapelui nostru.
79. Ce este a zecea poruncă?
Porunca a zecea este „să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”
80. Ce ne este cerut în porunca a zecea?
Porunca a zecea ne cere mulţumirea cu starea noastră şi o atitudine dreaptă faţă de aproapele nostru şi tot ce este al lui.
81. Ce ne este interzis în porunca a zecea?
Porunca a zecea ne interzice nemulţumirea cu starea noastră, invidia sau tânjirea după bunul aproapelui nostru şi orice motivaţie sau sentiment legat de ce este al lui.
82. Este vreun om capabil să ţină în mod perfect toate poruncile lui Dumnezeu?
Nici măcar un om nu este în stare, de la cădere încoace, să ţină perfect poruncile lui Dumnezeu, ci le încalcă zilnic prin gânduri, vorbe sau fapte.
83. Sunt toate încălcările de lege la fel de detestabile?
Unele păcate prin ele însele, datorită unor agravări, sunt mai detestabile înaintea lui Dumnezeu decât altele.
84. Ce merită fiecare păcat?
Fiecare păcat merită mânia lui Dumnezeu şi blestemul Lui, atât în viaţa aceasta, cât şi în cea viitoare.
85. Ce ne cere Dumnezeu că să scăpam de mânia şi blestemul datorat păcatului?
Că să scăpam de mânia şi blestemul lui Dumnezeu datorat pentru păcat, Dumnezeu cere credinţa în Isus Hristos, pocăinţa către viaţă, cu folosirea atentă a tuturor mijloacelor prin care Hristos ne comunică beneficiile răscumpărării.
86. Ce este credinţa în Isus Hristos?
Credinţa în Isus Hristos este harul mânuitor prin care primim şi ne bazăm doar pe El pentru mântuirea noastră, care ne este prezentată în Evanghelie.
87. Ce este pocăinţa către viaţă?
Pocăinţa către viaţă este harul mântuitor prin care un păcătos, dintr-o conştientizare autentică a păcatului şi o înţelegere a milei lui Dumnezeu în Hristos, cu durere şi ură faţă de păcatul său, se întoarce la Dumnezeu, dorind pe de-a-ntregul să urmărească ascultarea de El.
88. Care sunt mijloacele exterioare şi obişnuite prin care Hristos ne comunică beneficiile răscumpărării Sale?
Mijloacele exterioare şi obişnuite prin care Hristos ne comunică beneficiile răscumpărării sunt: Cuvântul, sacramentele şi rugăciunea – care sunt făcute eficace pentru mântuirea celor aleşi.
89. Cum este făcut eficace Cuvântul pentru mântuirea celor aleşi?
Duhul lui Dumnezeu face că citirea, dar în special predicarea Cuvântului, să devină un mijloc eficace pentru convingerea şi convertirea păcătoşilor, zidirea lor în sfinţenie, mângâiere prin credinţa spre mântuire.
90. Cum trebui citit şi auzit Cuvântul pentru a deveni eficace pentru mântuire?
Pentru ca Cuvântul să devină eficace pentru mântuire, trebuie să îl ascultăm cu atenţie, pregătiţi şi cu rugăciune; trebuie să îl primim cu credinţă, dragoste, să îl strângem în inimile noastre şi să îl trăim în viaţă noastră.
91. Cum devin sacramentele mijloace eficace pentru mântuire?
Sacramentele devin mijloace eficace pentru mântuire, nu datorită vreunei puteri pe care o au în ele sau datorită celui ce le administrează, ci doar prin binecuvântarea lui Hristos şi lucrarea Duhului, ca să fie primite prin credinţă.
92. Ce este un sacrament?
Un sacrament este o rânduială sfântă instituită de Hristos, prin care, prin semne vizibile, Hristos şi beneficiile noului legământ sunt arătate, pecetluite şi aplicate credincioşilor.
93. Care sunt sacramentele Noului Testament?
Sacramentele Noului Testament sunt botezul şi Cina Domnului.
94. Ce este botezul?
Botezul este un sacrament prin care spălarea cu apă în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt semnifică şi pecetluieşte zidirea în Hristos şi părtăşia la beneficiile legământului harului şi angajamentul nostru să fim ai Domnului.
95. Cui trebuie administrat botezul?
Botezul nu trebuie administrat vreunui om din afara bisericii vizibile până când nu profesează credinţa în Hristos şi ascultarea de El. Copiii celor ce sunt parte a bisericii vizibile trebuie botezaţi.
96. Ce este Cina Domnului?
Cina Domnului este un sacrament prin care, acordarea şi primirea pâinii şi a vinului după rânduiala lui Hristos, este prezentată moartea Lui; primitorii vrednici sunt nu în funcţie de elementele fizice, ci sunt făcuţi parte a trupului şi sângelui Sau prin credinţă, cu toate beneficiile lui Hristos, pentru zidirea lor spirituală şi creşterea în har.
97. Cine este vrednic să participe la Cina Domnului?
Cei care doresc să participe la Cina Domnului trebuie să se cerceteze pe ei înşişi că să discearnă Trupul Domnului, credinţa lor, pocăinţa lor, dragostea şi ascultarea lor; în caz contrar, mănâncă şi beau Cina Domnului spre condamnarea lor.
98. Ce este rugăciunea?
Rugăciunea este o adresare către Dumnezeu a dorinţelor noastre, pentru toate lucrurile potrivite cu voinţa Sa, în numele lui Hristos, cu mărturisirea păcatelor noastre şi recunoaşterea milei Sale.
99. Ce regulă ne-a dat Dumnezeu că să ne călăuzească în modul în care să ne rugăm? Întregul Cuvânt al lui Dumnezeu trebuie să ne călăuzească în modul în care ne rugăm; dar regula specială de călăuzire este forma rugăciunii pe care Hristos i-a învăţat pe ucenici şi care este numită în mod obişnuit Rugăciunea Domnului.
100. Ce ne învăţă prefaţa Rugăciunii Domnului?
Prefaţa Rugăciunii Domnului – „Tatăl nostru care eşti în ceruri” – ne învăţă să ne apropiem de Dumnezeu cu reverenţă sfântă şi încredere, ca şi copii ai unui Tată care este capabil şi dispus să ne ajute.
101. Ce ne rugăm în prima adresare?
În prima adresare – „Sfinţească-se Numele Tău” – ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute pe noi şi pe cei din jur să îl glorificăm pe El prin tot ceea ce se face cunoscut şi ca El să folosească toate lucrurile pentru gloria Sa.
102. Ce ne rugăm în a doua adresare?
În a doua adresare – „Vie împărăţia Ta” – ne rugăm ca împărăţia diavolului să fie distrusă şi ca împărăţia harului să avanseze pentru noi înşine şi pentru ceilalţi, să fim parte a ei şi ca împărăţia gloriei Lui să fie grăbită.
103. Ce ne rugăm în a treia adresare?
În a treia adresare – „Facă-se voia Ta pe pământ precum în Ceruri” – ne rugăm ca Dumnezeu prin harul Sau să ne facă în stare şi doritori să cunoaştem, să ascultăm şi să ne supunem voii Sale în toate lucrurile, aşa cum fac îngerii în Ceruri.
104. Ce ne rugăm prin a patra adresare?
În a patra adresare – „Dă-ne pâinea noastră cea de toate zilele” – ne rugăm să primim lucrurile bune ale acestei vieţi ca daruri gratuite ale lui Dumnezeu şi să ne bucurăm de binecuvântările Lui.
105. Ce ne rugăm prin a cincea adresare?
Prin a cincea adresare – „şi iartă greşelile noastre precum iertăm şi noi greşiţilor noştri” – ne rugăm ca Dumnezeu, de dragul lui Hristos, să ne ierte greşelile noastre; suntem încurajaţi să cerem acest lucru pentru ca prin harul Său să avem şi noi putere să iertăm din inimă pe cei care ne greşesc.
106. Ce ne rugăm prin a şasea adresare?
În a şasea adresare – „nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău” – ne rugăm ca Dumnezeu să ne păzească de ispite şi să ne susţină ca să avem parte de eliberare atunci când suntem ispitiţi.
107. Ce ne învăţă concluzia Rugăciunii Domnului?
Concluzia Rugăciunii Domnului – „căci a Ta este împărăţia, puterea şi slava în veci. Amin” – ne învăţa să luăm ca încurajare în rugăciune atributele lui Dumnezeu şi să îl slăvim pe El, atribuindu-i împărăţia, puterea şi gloria doar Lui; conform dorinţei mărturisirii noastre şi pentru siguranţa celor ce aud, spunem Amin.
Soli Deo gloria.