Cu Tine merg cântând pe cale
Cu Tine greul nu-mi mai pare greu
Cu Tine, chiar de-s jos, în vale
Mă smulge și mă scoate Dumnezeu!

Cu Tine răul care pare, e un bine
Căci îl transformi mereu spre-un bine-al meu
Necazul care s-a lipit de mine
Mă schimbă, ca să-l văd pe Dumnezeu!

Cu Tine legăturile cad frânte
Butucii nu-i mai pot ține pe sfinți
Cu Tine măgăruși-ncep ca să cuvânte
Pe sfinți când Tu îi aperi și îi reprezinți!

Cu Tine am crescut chiar și-n necazuri
Că-n mine el sfințire a adus
Răbdare-a pus în mine-atunci zăgazuri
Apoi, cununa biruinței cea de sus!

Cu Tine mă trezesc în zorii zilei
Cu Tine mă aștern în somnul meu
Căci știu că Tu îmi scrii povestea filei
Din calendar și-o însemnezi mereu!

Cu Tine nu mă mai înfrică marea
Căci știu că Tu poți să o potolești
În școala ei, când am cules valoarea,
Atunci, furtunii, Tu ai să îi poruncești!

Cu Tine, eu iubesc și nu mi-e frică
Cu Tine gându-mi este Dumnezeu
Căci fără Tine ființa mea se strică
Și-aș fi robit și-ucis de-un aprig eu!

15 mai 2021